Text

cropped-thy-word-is-a-lamp-photobucketDeziluzia înseamnă a mai avea în viaţă judecăţi false – decepție, dezamăgire

Isus nu Se încredea în ei pentru…. că ştia ce este in om.  - loan 2:24-25

Faptul de a fi aduşi la realitate prin deziluzii ne poate face cinici şi foarte critici în felul cum îi judecăm pe alţii, dar deziluzia care vine de la Dumnezeu ne aduce în punctul în care îi vedem pe oameni aşa cum sunt în realitate şi totuşi nu ajungem cinici, nu avem de spus nimic jignitor şi nici o critică răutăcioasă.

Multe dintre lucrurile crude din viaţa noastră izvorăsc din faptul că suferim deziluzii. Nu ne compor­tăm unii faţă de alţii pe baza a ceea ce suntem în realitate, ci pe baza ideilor pe care le avem unii despre alţii.

Totul este fie plăcut şi bun, fie rău şi netrebnic. În funcţie de ideile noastre. Refuzul de a fi deziluzionat este cauza multor suferinţe în viaţa oamenilor.

Iată cum apare suferinţa: dacă iubim o fiinţă umană şi nu-L iubim pe Dumnezeu, pretindem ca acea persoană să fie absolut perfectă şi dreaptă şi, când nu găsim aşa ceva în ea, devenim cruzi şi răzbunători; cerem de la o fiinţă umană ceea ce ea sau el nu poate da.

Există o singură Fiinţă care poate satisface orice abis dureros al inimii umane, şi această Fiinţă este Domnul Isus Cristos. Domnul nostru este atât de categoric în privinţa oricărei relaţii umane, deoarece ştie că orice relaţie umană care nu se bazează pe credincioşia faţă de El va sfârşi în dezastru.

Domnul nostru nu S-a încrezut în niciun om, totuşi El n-a fost niciodată suspicios sau dur. Încrederea Domnului nostru în Dumnezeu şi în ceea ce poate face harul Său pentru orice om a fost atât de deplină, încât El nu şi-a pierdut speranţa cu privire la nici un om. Dacă ne punem încrederea în oameni, vom sfârşi prin a fi decepţionaţi de toţi.

Sursa: TOTUL PENTRU GLORIA LUI  de Oswald Chambers, primt prin Email


Text

mountainsNu există nici o limită pentru durata acestei promisiuni:

Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară.Ioan 6:37

Ea nu spune „nu voi izgoni un păcătos care vine pentru prima dată”, ci „nu-l voi izgoni afară”. Cuvintele originale din greacă pot fi traduse astfel „nu, nu îl voi izgoni” sau „niciodată, niciodată nu îl voi izgoni“.

Aceasta înseamnă că Christos nu va izgoni un credincios care vine pentru prima dată, şi că, aşa cum nu îl izgoneşte prima dată nu-l va izgoni până la urmă. Crezi că credinciosul mai păcătuieşte după ce vine? „Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Christos, Cel Neprihănit” (1 loan 2:1).

Crezi că credinciosul se poticneşte? „Le voi vindeca vătămarea adusă de neascultarea lor, îi voi iubi cu adevărat! Căci mânia Mea s-a abătut de la ei!” (Osea 14:4).

Totuşi, credinciosul poate cădea în ispită. „Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Corinteni 10:13).

Credinciosul poate cădea în păcat, ca şi David. Da, dar El îl va curăţa cu isop, şi păcătosul va fi curat; El îl va spăla, şi va fi mai alb decât zăpada (Psalmi 51:7). „voi curaţi de toate nelegiuirile” (Ieremia 33:8).

Odată în Christos, în El rămânem pe vecie
Şi nimeni de iubirea Lui departe nu ne poate ţine.

„Eu le dau viaţă veşnică” oilor mele, spune El, „în veac nu vor pieri, şi nimeni nu la va smulge din mâna Mea” (loan 10:28). Ce spui de asta, minte slabă şi tremurândă? Nu este o mare îndurare să ştii că, atunci când vii la Christos, nu vii la unul care te tratează bine un timp şi apoi te izgoneşte, ci la Unul care te primeşte şi te face mireasa Lui, ca să rămâi aşa pentru totdeauna?

Nu primi „un duh de robie, ca să mai aveţi frică” ci primeşte „un duh de înfiere, care ne face să strigăm Ava, adică Tată” (Romani 8:15). O, cât har este în aceste cuvinte: „nu-l voi izgoni afară

Sursa: C.H. Spurgeon – Mediații de Dimineața și Seara, primite prin Email


Text

To-Obey-is-Better-Than-SacrificeNumai în ascultare poți aduce o jertfă plăcută Domnului

Ascultarea: Jertfa de miros plăcut

Atitudinea noastră are un rol esențial pentru viață. Ea ne situează pe cale, lângă cale sau pe drumul fără de Dumnezeu în lume.

Majoritatea personajelor sfintelor scripturi (în momente cheie) au ales neascultarea față de Dumnezeu. Așa a fost cu Eva care a ascultat de șoapta celui rău și de propriile instincte care au împins-o să ia din fructul oprit de Dumnezeu.

Așa a fost și cu Cain – el nu a avut o inimă pentru Dumnezeu, iar jertfa adusă de el n-a plăcut Domnului. De fapt, la o confruntare deschisă între gelozie-ură-iubire, primele două s-au ridicat deasupra iubirii de frate și de Dumnezeu, și l-a urât de moarte pe fratele său Abel și l-a omorât.

Cain a adus și el o jertfă Domnului Dumnezeu, dar neglijentă, plin de sine și în neascultare. Însă Abel a fost altfel, el a adus o jertfă de un miros plăcut Domnului.

Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort.” – Evrei 11:4

Prin jertfa ta mărturisești Domnului cum ești! Aici e vorba despre credința (atitudine) și faptele credinței. E important ce faci, dar cu mult mai important este atitudinea – Credința – care te mișcă să faci fapta.

Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui.” (Geneza 4:4) Un om plăcut Domnul știe și ascultă: căci „fără vărsare de sânge nu este iertare(Evrei 9:22)

Orice credincios, cu o atitudine ascultătoare, nu vine înaintea Domnului decât cu o jertă de sânge:

Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus.” (Romani, 3:23-24)

Nu poți veni înaintea Domnului cu jertfa ta – oricare ar fi ea, o rugăciune, o cântare, un bine pe care vrei să-l faci pentru aproapele, o laudă și o mulțumire Domnului pentru promisiunile Lui și ajutorul Lui nemijlocit primit în fiecare zi, un dar în Numele Domnului făcut cuiva aflat în nevoie etc – decât mișcat de credința ta în Sângele ispășitor care te curăță de orice nelegiuie și întinare.

Marele preot Eli a tolerat neacultarea și batjocura copiilor săi…”Eli era foarte bătrân şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul a aflat şi că se culcau cu femeile care slujeau afară la uşa Cortului întâlnirii. […] Pentru ce călcaţi voi în picioare jertfele Mele şi darurile Mele…?” (1 Samulel 2:22; 29)

Împăratul Saul nu a avut o inimă cu totul supusă și smerită înaintea Domnului, el a dorit să fie cinstit de oameni, nu avut ca obiectiv să placă mai întâi Domnului și toate celelalte lucruri veneau ca un bonus. A fost neascultător față de cuvântul venit prin prorocul Samuel:

Saul era tot la Ghilgal, şi tot poporul de lângă el tremura. A aşteptat şapte zile, după timpul hotărât de Samuel. Dar Samuel nu venea la Ghilgal, şi poporul se împrăştia de lângă Saul. Atunci Saul a zis: “Aduceţi-mi arderea de tot şi jertfele de mulţumire.” Şi a jertfit arderea de tot. Pe când sfârşea de adus arderea de tot, a venit Samuel, şi Saul i-a ieşit înainte să-i ureze de bine. Samuel a zis: “Ce-ai făcut?” Saul a răspuns: “Când am văzut că poporul se împrăştie de lângă mine…” (1 Samule 13: 7-11)

«Samuel a zis lui Saul: “Ai lucrat ca un nebun şi n-ai păzit porunca pe care ţi-o dăduse Domnul Dumnezeul tău.”» (1 Samule 13: 7-11)

La fel, tot neascultător a fost împăratul Saul cu lucrurile date de Dumnezeu spre nimicire. Din prada de război a păstrat o parte pentru a aduce jertfe Domnului:

«Samuel a zis: “Ȋi plac Domnului mai mult arderile de tot şi jertfele decât ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decât jertfele, şi păzirea cuvântului Său face mai mult decât grăsimea berbecilor.”» (1 Samuel 15:22)

Fraților, să ne venim în sfârșit în fire și să înțelegem și să trăim cu determinare acest adevăr neschimbător: Jertfa, fără ascultare, e o scârbă înaintea Domnului. (Prov.15:8)

Asultarea face mai mult decât jertfele.

***

Domnul este exemplul cel mai grăitor în  ascultare. El a venit pe pământ, a prăsit gloria de Dumnezeu și s-a smerit, și a sufeit moartea, și încă moarte de cruce, pentru a-L asculta pe Tatăl și a împlini voia Sa; și pentru că ne-a iubit pe noi, păcătoșii, ca să ne aducă la ascultare și iubire.

Eu nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu.” (Ioan 8:28)

Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. […] Le-am dat Cuvântul Tău;”  (Ioan 17:4; 14)

El [Hristos] fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui,  măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit.” (Evrei 5:7-8)

Prin suferință, vom putea și noi să învățăm ascultarea. Și, prin crucea Domnului nostru Isus Hristos, lumea să fie răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!

Domnul să ne dea și voința și înfăptuirea de care avem nevoie. Amin.


Text

soc_bhclendennenÎn 1994 la o emisiune la radio, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a avertizat pe „credincioşi” despre fenomenul Clendennen:

omul cel mai periculos din toată Rusia

La sfârşitul anului 2009, pastorul B.H. Clendennen, fiind bolnav şi simţind că sfârşitul se apropie –  produs la 13 Decembrie 2009 – , a decis să înregistreze acest video în care vorbeşte despre ceea ce Dumnezeu i-a vorbit cu putere în mijlocul suferinţei lui.

by Beni Drădici

Acest mesaj puternic, prezentat video, care poate fi asemănat cu sunetul unei trâmbiţe pentru o biserică „căldicică”,  este în limba engleză şi este subtitrat în spaniolă, la care am adăugat textul tradus în română. Mi-ar face plăcere dacă s-ar găsi cineva să ia acest text şi să subtitreze video-ul în limba română.

Mai întâi de orice, vreau să vă spun că Duhul Sfânt al lui Dumnezeu mi-a vorbit într-o manieră foarte puternică, făcându-mă să înţeleg că pentru a veni o trezire, în primul rând trebuie să existe o profundă mărturisire şi pocăinţă din partea celor aleşi. Râul Duhului Sfânt trebuie să fie lăsat să curgă prin intermediul nostru. Dar, pentru acest lucru, nu trebuie să existe nimic în noi care să fie un obstacol în calea râului vieţii. Trebuie să mergem la Tatăl nostru ceresc cu umilinţă, să-i cerem iertare şi să căutăm cu foc ajutorul şi călăuzirea Lui. Ştim că al Său Cuvânt spune „Vai de acei ce numesc binele rău”, dar aceasta este exact ceea ce am făcut permiţând ca firea pământească să ia locul în închinarea noastră.

Trebuie să ne mărturisim înaintea lui Dumnezeu că am pierdut echilibrul nostru spiritual şi ne-am inversat valorile. Trebuie să mărturisim că:

  • Ne-am îndoit de adevărul absolut al Cuvântului predicând multe alte lucruri.
  • Am arătat o dragoste pentru Cuvânt, dar am ignorat-o.
  • Ne-am pus cu aroganţă titlul de Penticostali, arătând mai multă putere decât ceilalţi, dar ne lipseşte puterea pentru a predica la cei pierduţi şi de asemenea ne lipseşte pentru a trăi vieţi sfinte.
  • Ne-am închinat la alţi dumnezei şi-i numim Prosperitate.
  • Am învăţat mai mult de la stele religioase de la TV decât de la Luceafărul Strălucitor de Dimineaţă.
  • Ne-am plâns de perversiunea de pe străzile noastre, dar refuzăm să recunoaştem că deoarece am lăsat Cuvântul lui Dumnezeu este ceea ce a produs această perversiune pe străzile noastre (Romani 1:25, 26).
  • Ne-am pregătit superficial pentru predicare, satisfăcuţi de înlocuirea ungerii cu zgomotul.
  • Am neglijat educaţia copiilor şi apoi dăm vina pe diavolul.
  • Ne-am plâns pentru că rugăciunea nu este permisă în şcoală şi cu toate acestea marea majoritate a celor ce merg la Biserică, nu au un altar în casa lor.
  • Am abuzat de putere şi o numim apostolat.
  • Acordăm reverenţă celor înalţi şi puternici şi dispreţuim pe oamenii mici dar care sunt mai sfinţi.
  • Ne-am închis buzele pentru conceptul de sfinţenie pentru a fii mai sensibili şi a fii pe placul celor pierduţi.
  • Am eludat trecutul pentru că este învechit şi am acceptat tendinţele bisericii moderne.
  • Închinarea noastră este condusă de Topul 40 al cântărilor evanghelice în loc să avem cântări pline de adevăr.

Aroganţa noastră ne conduce până seara, fără să ne dăm seama de ineficienţa noastră şi de neplăcerea de a învăţa. Alţii se încred în învăţătura lor şi uită de modul lor de viaţă. Foarte repede judecăm alte grupuri, lăudându-ne cu perfecţiunea noastră, preferând tradiţiile noastre în locul unei relaţii. Am pierdut viziunea lui Dumnezeu. Ca şi rezultat, în cea mai mare parte, suntem inconştienţi de procesul distructiv în care suntem implicaţi. Nu cunoaştem drumul de întoarcere la realitate deoarece am pierdut viziunea de la care am căzut.Am confundat zgomotul cu puterea; extravaganţa cu ungerea şi carisma cu chemarea. Am înlocuit convingerea cu consilierea şi păcatul cu toleranţa. Am şters realitatea iadului din Biblie pentru a fii iubiţi de către cei care au fost condamnaţi de Dumnezeu. Ne referim la A Doua Venire pe hârtie, dar nu o predicăm niciodată, nu o învăţăm şi nu o aşteptăm. Continuăm pe drumul nostru, trecând pe departe pe lângă cei pierduţi; predicând săptămânal la cei care deja au auzit. Am creat un climat în care suntem mai interesaţi de a îndeplini propriile noastre necesităţi, în locul nevoilor comunităţii.

Avem pastori cu mentalităţi de manageri, ce doresc ca toţi să fie fericiţi. Misiunea lor nu este Marea Însărcinare; misiunea lor este să cureţe băile, să înfrumuseţeze buletinele (de ştiri) şi mese îndestulătoare. Avem pastori tineri nemulţumiţi cu ceea ce alţii au făcut, dar nu au nici o problemă cu ceea ce ei înşişi nu au făcut. Avem pastori mulţumiţi cu lipsa progresului folosind scuza că au făcut tot ceea ce ştiu, dar cu toate acestea nu sunt dispuşi să înveţe.

Avem prea mulţi oameni care se târăsc în urma vedetelor de televiziune, care aruncă banii tăi pe maşini scumpe, pe vile somptuoase şi bogăţie, în timp ce nu se face evanghelism. Avem mai mulţi oameni în competiţie pentru poziţii decât acei care suspină după suflete. Alunecăm înspre transigenţă şi o numim toleranţă. Alunecăm înspre neascultare şi o numim libertate. Alunecăm înspre superstiţie şi o numim credinţă. Ne bucurăm în indisciplina auto-controlului pierdut şi îl numim relaxare. Nu luăm în serios lipsa de rugăciune şi ne înşelăm pe noi înşine gândind că am scăpat din legalism. Alunecăm înspre lipsa lui Dumnezeu şi suntem convinşi că am fost eliberaţi. Datorită nemulţumirii am înlocuit prezenţa înţelepciunii cu imprudenţa, gândind că toate riscurile sunt mai bune decât nici un risc.

Dumnezeu să ne ajute să ne întoarcem la El. Ascultă. Dacă vrem să vedem o trezire, trebuie să venim cu pocăinţă şi mărturisire ca făcând parte din Biserica lui Dumnezeu. Dacă separăm vălul dintre fire şi Duh, Dumnezeu spune că putem să fim gura Lui şi aceasta este totul de ceea ce avem nevoie.

Te rog astăzi Biserică, ascultă-mă, vă vorbesc tuturor şi s-ar putea ca acesta să fie ultimul meu mesaj către tine. Trebuie să avem o pocăinţă individuală şi colectivă din partea celor aleşi de Dumnezeu. Ascultă-mă azi. Dumnezeu să purifice inimile noastre. Să ne întoarcă la adevăr şi la realitatea Domnului Isus Hristos.

O Doamne dacă ne-ai vedea azi … !!! 

***     

B.H. Clendennen a fost o voce cunoscută între penticostalii americani, fiind un predicator puternic şi un învăţător deosebit, care a pus accent pe rolul Duhului Sfânt în activitatea Bisericii. A fondat şi a păstorit „Victory Temple Church” din Beaumont – Texas, timp de 35 de ani.

Chemarea lui pentru a predica Cuvântul l-a dus în Africa (Tanzania, Congo), Asia (India, Thailanda,Vietnam) şi Estul Europei (Iugoslavia, Ungaria, România), pe vremea când acestea se aflau sub dominaţie comunistă.

După căderea comunismului a simţit o puternică chemare să meargă în Rusia. Într-o mică biserică de la periferia Moscovei a primit o profeţie, printr-o soră în vârstă care nu mai prorocise niciodată, prin care Domnul îi cerea să se pună la dispoziţia Lui pentru Rusia. Cea mai mare nevoie de acolo era lipsa lucrătorilor din biserici.

În 1992 Clendennen a abandonat biserica pe care o fondase şi împreună cu soţia s-a mutat în Rusia, unde a pus la punct o şcoală biblică, dar pe alte coordonate decât cele obişnuite. A numit-o „School of Christ International” (Şcoala Internaţională a lui Hristos), şi aceasta s-a concretizat în cursuri intensive de 3 luni, după modelul şcolilor militare, de unde elevii nu plecau în această perioadă, decât pentru cauze majore. Se punea accent pe rugăciune, părtăşie şi pe studiul Scripturii. Prima serie a fost alcătuită din 102 cursanţi din Rusia şi Ucraina, care după terminare, plini de puterea Duhului Sfânt, au plecat să slujească în bisericile existente şi să planteze altele. Astăzi Şcoala Internaţională a lui Hristos are cursanţi în 150 de ţări din toată lumea.

Sursa: http://ift.tt/1mGU2Mf


Text

Nichifor MarcuVițelul de aur

by Nichifor Marcu

În viața noastră pot exista două mari realități: vițelul de aur sau Dumnezeu.

„Și toți și-au scos cerceii de aur din urechi și I-au adus la Aron. El… a făcut un vițel turnat. Și ei au zis: Iată dumnezeul  tău…” -  Exod 32:3-4

Vițelul în viața noastră personală poate fi bucuria ieftină care izvorăște din prezența lui, satisfacția materială sau realizarea unei ambiții trecătoare.

Vițelul poate fi orice desfătare în afara vieții spirituale, căutarea lucrurilor trecătoare (Matei 6:19; Luca 14:18-20; 15:13; 16:19; 17:32).

Vițelul în viața de familie înseamnă o viață unde Isus nu este centrul, fiecare avându-și idolul său. Soțul își face idol din soție, soția din soț, și amândoi își fac idoli din copii.

Vițelul în familie poate fi viața familială fără altar de închinăciune, fără curățire prin pocăință, ascunzând păcatele unul de celălalt, sau tolerând trăirea în păcat.

Vițelul în familie poate fi viața familială fără moartea eului, când membrii familiei se măgulesc unii pe alții și chiar se lingușesc.

Vițelul în familie poate fi egoismul, fiecare căutând propriile gusturi și plăceri, fără a se ajuta unul pe celălalt, fără a simți unul cu altul.

Vițelul poate fi bucuria în jurul lucrurilor moarte: titluri, aprecieri, muzică prin care El nu este glorificat, discuții în care Domnul Isus nu este în centru (pe tron).

Prin toate acestea se arată cine e în centrul inimii noastre, cine e stăpân pe tronul inimii.

Și, dacă am constatat că Domnul Isus nu este pe tron, ce putem face? „Scoateți dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curățiți-vă și schimbați-vă hainele, ca să ne sculăm și să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu.” (Geneza 35:2-3)

Când idolii sunt demascați, și credinciosul Îl lasă pe Dumnezeu s-i scoată afară din viață, atunci se schimbă totul dintr-odată. Revine pacea, bucuria, încrederea, se clarifică probelemele grele din viață; vine binecuvântarea materială, revine chiar și sănătatea, și credinciosul devine unealta de lucru al lui Dumnezeu.

Cea mai mare bucurie este de a-L sluji pe Domnul Isus, potrivit cu voia Lui, așteptând călăuzirea Lui în toate sectoarele vieții.
Atâta timp cât există idoli pe tronul inimii, nu se poate deosebii călăuzirea, pentru că idolii bruiaz vocea gingașă a Domnului. Idolii poruncesc, grăbesc împlinirea voii lor, pe când Duhul vorbește blând și liniștit.

Idolii caută mereu să ocupe centrul inimii, dar sângele Domnului Isus are putere de a-i birui. El are puterea de a ne curăța inima și de a instaura domnia Mântuitorului, prin prezența Duhului Sfânt.

Să ne predăm inimile, ca El să ni le curețe și să le umple de prezența Lui.

„Copilașilor, păziți-vă de idoli.” (1 Ioan 5:21)

Sursa: UMBLAREA MEA CU DUMNEZEU,  Editura Agape, Făgăraș-Podului 8


Text

citind-bibliaAdu-mi… cărțile

Aflat în închisoare, fără posibilitatea de-a fi eliberat și confruntându-se cu certitudinea morții prin decapitare, Pavel i-a cerut lui Timotei să-i aducă cărțile. De ce? Deoarece el dorea să crească în continuare.

 Când vei veni, adu-mi… cărțile -  2 Timotei 4:13

Adevărul este că:
1) Dacă nu continui creșterea, ești terminat. Când poetul Longfellow era înaintat în vârstă, un admirator l-a întrebat cum de mai poate scrie atât de frumos. Arătând spre un măr din apropiere, el a răspuns: „
Acel copac este foarte bătrân, dar nu am văzut niciodată flori mai frumoase. Pe acel copac cresc mlădițe noi in fiecare an și din acel lemn nou ies acele flori. Așa că eu încerc să cresc câte puțin în fiecare an“.

2) Creșterea nu se întâmplă peste noapte. Ea te ține la strâmtoare. Te provoacă să regândești presupunerile despre care ai crezut mereu că sunt adevărate. De bună seamă că te poate costa prieteni și bani. Dar când te dedici creșterii, nu te poți rezuma la ignoranță.

3) Creșterea este responsabilitatea ta. Când erai copil, părinții tăi au fost responsabili de creșterea ta, acum tu ești. Poetul Robert Browning scrie: „De ce mai existăm dacă excludem creșterea?”

Totuși, puțini se dedică acestui proces. Asta deoarece creșterea necesită schimbare și nu ne simțim în largul nostru cu lucrurile pe care le aduce schimbarea. Gail Sheehy a spus: „Dacă nu ne schimbăm, nu creștem și dacă nu creștem nu trăim cu adevărat. Creșterea necesită renunțare temporară la siguranță. înseamnă să renunți la lucrurile familiare și la tiparele care te limitează, la munca sigură, dar fără satisfacții, la lucruri în care să nu mai crezi, la relațiile care și-au pierdut însemnătatea. Primul pas ne produce cea mai mare teamă, deși cea mai mare teamă a noastră ar trebui să fie opusul“.

Te poți gândi la un lucru mai rău decât la o viață lipsită de creștere?

Sursa: Cuvântul lui Dumnezeu pentru azi, primit prin Email


Text

LaudaSecretul rugăciunii victorioase:

Lauda Domnului şi preţuirea fraţilor sunt cele mai înalte forme de manifestare ale credinţei.

« Toţi împreuna, cu o inima si cu o gură, să slăviţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos.»  – Romani 15,6

De ce nu poţi să-L lauzi şi să-I mulţumeşti Domnului? Pentru că nu crezi.

De ce nu poţi să crezi? Isus îţi dă un răspuns: «Cum puteţi crede voi, care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora si nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu?» (Ioan 5,44).

Fii foarte atent la înţelesul şi importanţa cuvântului «împreună», căci doar o laudă şi o mulţumire în unitate vor genera o trezire puternică în cei din jur. Cum se creează însă această unitate? Luând în serios avertizarea: «Aşadar, primiţi-vă unii pe alţii cum v-a primit şi pe voi Cristos, spre slava lui Dumnezeu» (Rom. 15,7).

Concluzia este mai mult decât evidentă! Nu ai nimic de care să fii mândru, deoarece puterea credinţei tale şi trăirile binecuvântate sunt prin mila şi harul lui Dumnezeu; firea ta este complet pervertită de păcat, dar Domnul Isus Cristos te-a acceptat aşa cum eşti.

Începe să îi accepţi şi tu în dragoste pe ceilalţi! Nu face acest lucru numai la nivelul vorbelor, ci din adâncul inimii, aşa cum a facut-o şi El.cu tine. Iată ce aşteaptă Dumnezeu de la noi: acceptarea celorlalţi, aşa cum şi El ne-a primit pe noi, cu preţul propriei Sale vieţi!

Sursa: Meditații de Wim Malgo, primite prin Email


Text

areni-2010LIVE on Biserica Creștină Maranatha Suceava

Click AICI 

 

PARTICIPĂ:

Grupul Speranţa

pastori:  Luigi Miţoi și  Gabi Zăgrean

Corul de 1000 persoane al Bucovinei


Text

2Peter157Să uniţi cu credinţa voastră, fapta; cu fapta, cunoştinţa… Căutaţi cu atât mai mult să vă întăriţi.  - 2 Petru 1:5,10

Dacă vrei să te bucuri de harul deplinei asigurări a credinţei, sub binecuvântata influenţă şi asistenţă a Duhului Sfânt, fă ce îţi spune Scriptura „căutaţi cu atât mai mult“. Ai grijă să ai o credinţă dreaptă – nu doar încrederea într-o doctrină, ci o credinţă simplă, depinzând de Christos, şi numai de El. Caută cu atât mai mult să ai curaj. Imploră-L pe Dumnezeu să-ţi dea o inimă de leu, ca să poţi merge înainte cu curaj, în cunoştinţa dreptăţii.

Studiază Scriptura, şi acumulează cunoştinţe fiindcă (Cunoaşterea doctrinei duce la confirmarea credinţei. Încearcă să înţelegi Cuvântul lui Dumnezeu; lasă-l să „locuiască din belşug” (Coloseni 3:16) în tine.

După ce ai făcut asta, uneşte “cu cunoştinţa, înfrânarea” (2 Petru 1:5-6). Fii atent la trupul tău: practică moderaţia înăuntru şi în afară. Stăpâneşte-ţi buzele, viaţa, inima şi gândurile. Adaugă la aceasta, prin Duhul lui Dumnezeu, răbdarea. Cere-i să-ţi dea răbdarea care îndură necazurile, care, atunci când este încercată, iese „curată ca aurul” (Prov. 23:10). Imbogăţeşte-te cu răbdare, ca să nu te plângi sau să fii disperat în încercări.

După ce ai câştigat harul, caută evlavia. (Evlavia înseamnă ceva mai mult decât religia. Fă din gloria lui Dumnezeu scopul tău în viaţă. Trăieşte în vederea Lui, şi stai mereu lângă El.

Caută tovărăşia Lui, şi vei fi evlavios. La evlavie, adaugă dragostea de fraţi. Iubeşte toţi sfinţii; iar la această dragoste adaugă iubirea care îşi deschide braţele tuturor oamenilor şi sufletelor lor.

După ce te-ai împodobit cu toate «bijuteriile» acestea, şi chiar în proporţia în care practici aceste virtutii cereşti, vei ajunge să-ţi cunoşti în mod evident „chemarea şi alegerea” (2 Petru 1:10). „Căutaţi cu atât mai mult” dacă vreţi să găsiţi siguranţa, fiindcă lipsa de entuziasm şi îndoiala merg mână în mână.

Sursa: C.H. Spurgeon – Meditații de Dimineața și Seara, primite prin Email


Text

goss_27bÎn lupta cu anumite păcate, nu există alt mod de a câştiga în afară de fugă.

Biologii din vechime au scris mult despre basilic, al cărui ochi fascinau victimele şi le făceau să-i cadă pradă; în acelaşi fel, cea mai mică urmă de răutate ne pune într-un mare pericol. Cel care vrea să fie în siguranţă faţă de acțiunile răului trebuie să fugă de ocazia de a-l înfăptui.

El i-a lăsat haina în mână, şi a fugit afară din casă.   - Geneza 39:12 

Trebuie să facem legământ cu ochii noştri, ca să nu privim cauza ispitei, fiindcă păcatele acestea au nevoie de o scânteie ca să înceapă, şi apoi ard cu flacără mare.

Cine ar intra de bunăvoie într-o leprozerie ca să doarmă printre nenorociţii de acolo? Doar cel care vrea să fie lepros se supune contaminării.

Dacă marinarul ştie cum să evite o furtună, va face orice ca să nu dea piept cu ea. Piloţii atenţi nu vor să ştie cât de aproape de pământ pot zbura, sau cum pot să atingă o stâncă fără să piardă combustibil. Scopul lor este să se ţină cât mai departe de ţărm şi să navigheze în siguranţă. Astăzi, s-ar putea să fiu expus unui mare pericol; lăsaţi-mă să am înţelepciunea şarpelui şi să îl evit. Aripile porumbelului îmi vor fi mai folositoare decât fălcile leului.

Este adevarat că pot să pierd în aparenţă evitând tovărăşiile rele, dar este mai bine să îmi pierd haina decât caracterul. Nu este necesar să fiu bogat, dar este imperativ să fiu curat. Nici o legătură de prietenie, nici o acumulare de frumuseţe, nici o demonstraţie de talent, nici o teamă de ridicol nu trebuie să mă abată de la hotărârea de a fugi de păcat. Mă voi împotrivi diavolului „şi el va fugi” (Iacov 4:7) de la mine, dar de poftele cărnii trebuie să fug eu, ca să nu mă biruiască.

O, Doamne al sfinţeniei, păstrează-l pe Iosif, ca să nu fie amăgit de sfaturile rele. Ajută-ne să nu fim învinşi niciodată de oribila trinitate: lumea, carnea şi diavolul!

Sursa: C.H. Spurgeon – Meditații de dimineața și  seara, primite prin Email


Text

chrissiebishop1Bărbatul orb din naştere din Ioan 9 ştia un lucru: că îşi căpătase vederea. Pentru Maria din Betania din Luca 10, un singur lucru era necesar: să stea la picioarele aceleiaşi Persoane şi să asculte cuvântul Său.

Fraţilor, eu însumi nu consider că l‑am apucat; dar una fac: uitându‑le pe cele din urmă şi întinzându‑mă spre cele dinainte, alerg drept spre ţintă, pentru premiul chemării de sus a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.     Filipeni 3.13,14

Un lucru ne conduce la celălalt, iar amândouă ne conduc la năzuinţa pe care o exprima Pavel aici: alergând drept spre ţintă pentru premiul chemării de sus a lui Dumnezeu în Hristos Isus. Dorinţa lui Pavel în această scrisoare a experienţei şi a bucuriei era să aţintească inimile şi gândurile cititorilor săi spre Hristos. Exista o anumită lipsă de unitate între ei, iar antidotul pe care el l‑a prescris pentru aceasta era preocuparea cu Hristos.

Tratamentul este acelaşi şi astăzi: cu cât Îl contemplăm, cu atât devenim tot mai asemănători cu El şi suntem atraşi unii spre alţii, indiferent de micile noastre slăbiciuni. Aşa trebuie să stea lucrurile: cu ce ne‑am putea mândri sau ce ne‑ar putea înălţa deasupra celorlalţi când ne gândim la Hristos?

Ioan Botezătorul a spus: „El trebuie să crească, iar eu să mă micşorez“ (Ioan 3.30). Pavel avea acelaşi duh, dar mult mai multă lumină. Cu siguranţă, noi toţi ne putem bucura de dreptatea care este prin credinţa în Hristos (Filipeni 3.9).

Dar cum rămâne cu restul: să‑L cunosc pe Hristos aşa cum este în cer şi puterea învierii care L‑a pus acolo, comuniunea suferinţelor Lui ca Om dependent şi ascultător în această lume, chiar până la moarte? Ce înseamnă să trec în prezenţa Domnului potrivit cu voia Sa perfectă, indiferent ce ar presupune aceasta?

Pavel a renunţat la tot ceea ce îl trăgea înapoi şi s‑a aruncat cu toată puterea lui spirituală spre un singur lucru. Hristos l‑a câştigat, şi voia să‑L câştige şi el pe Hristos. Aceasta înseamnă că a trăi este Hristos şi a muri este câştig (Filipeni 1.21). Suntem noi imitatori ai lui Pavel?

Sursa: DOMNUL ESTE APROAPE-GBV, S. Attwood, primit prin Email


Text

Mat 5.20Caracteristica unui ucenic nu este aceea că el face fapte bune, ci aceea că motivaţiile lui sunt bune, deoarece el a fost făcut bun prin harul supranatural al lui Dumnezeu.

„Dacă dreptatea voastră n-o va întrece pe cea a cărturarilor si a fariseilor, nicidecum nu veţi intra în împărăţia cerurilor.”  – Matei 5:20

Singurul lucru care depăşeşte calitatea de a face bine este acela de a fi bun. Isus Cristos a venit să pună o nouă ereditate în orice om care Îi dă voie să facă acest lucru: ereditatea aceasta va depăşi dreptatea cărturarilor şi a fariseilor.

Isus spune: „Dacă sunteţi ucenicii Mei, trebuie să fiţi drepţi nu numai in trăirea voastră, ci şi în motivaţiile voastre, în aspiraţiile voastre, în gândurile cele mai tainice ale minţii voastre“.

Motivaţiile noastre trebuie să fie aşa de curate, încât Dumnezeul cel Atotputernic să nu vadă nimic de condamnat. Cine poate sta în lumina veşnică a lui Dumnezeu, iar El să nu aibă nimic de condamnat? Numai Fiul lui Dumnezeu, iar El susţine că, prin Răscumpărarea Lui, poate pune în orice om propria Lui natură, făcându-l să fie la fel de nepătat şi de simplu ca un copil.

Puritatea pe care o cere Dumnezeu este imposibilă dacă eu nu pot fi refăcut în interiorul meu, şi tocmai aceasta este ceea ce Isus şi-a asumat să facă prin Răscumpărarea Lui. Nici un om nu poate ajunge curat prin respectarea unor legi. Isus Cristos nu ne dă legi şi reguli; învăţăturile Lui sunt adevăruri ce pot fi interpretate numai prin natura pe care El o pune în noi.

Marea minune a mântuirii aduse de Isus Cristos este aceea că El schimbă ereditatea noastră. Nu schimbă natura umană, ci schimbă izvorul.

Sursa: TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald Chambers


Text

casatorii_mixteVesti bune!

Pe 16 iulie Curtea Europeana a Drepturilor Omului (“CEDO”) a refuzat sa recunoasca un drept la casatorii homosexuale in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (“Conventie”). Cu sediul la Strasbourg, CEDO interpreteaza Conventia, ea fiind adoptata in 1949. Tarile care subscriu la Conventie formeaza Consiliul Europei. In prezent 47 de tari europene sunt membre in Consiliul Europei. Romania a aderat in 1993, ultima tara care a aderat fiind Montenegro in 2007.

Decizia din 16 iulie

Decizia CEDO e foarte importanta si relevanta, si deasemenea incurajatoare pentru cei care cred in, si promoveaza, casatoria si familia naturala alcatuita din barbat si femeie.

Cazul a inceput in Finlanda in iulie 2007 cind un barbat, casatorit cu o femeie din 1996, dar care se identifica ca femeie, a solicitat autoritatilor finlandeze sa-i acorde noi acte de identitate care sa-l identifice ca fiind femeie. Autoritatile i-au respins cererea. In 2009, insa, barbatul si-a schimbat sexul biologic in femeie. Din 2002 avea un copil din casatorie, dar legislatia finlandeza nu permitea, nici atunci si nici azi, casatorii intre persoane de acelasi sex. In timp, cazul a ajuns la CEDO. Pe 16 iulie Marea Camera a lui CEDO (asa numita “Grand Chamber”) a emis Decizia finala, de 17 la 3, respingind cazul.  A fost respins din mai multe motive.

In primul rind, legislatia finlandeza in vigoare institue casatoria naturala barbat-femeie. In al doilea rind, CEDO a reafirmat, asa cum deja a facut-o de mai multe ori, ca, in prezent, Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu poate fi interpretata ca impunind o obligatie asupra statelor membre sa permita casatorii intre persoane de acelasi sex. (Paragraful 71: “The Court reiterates its case-law according to which Article 8 of the Convention cannot be interpreted as imposing an obligation on Contracting States to grant same-sex couples access to marriage.”) Observind ca, la ora actuala, doar zece (10) tari din Consiliul Europei acorda homosexualilor dreptul la casatorie, CEDO deasemenea concluzioneaza ca “it cannot be said that there exists any European consensus on allowing same sex marriages”. (“Nu se poate spune ca exista vreun consens european privind permisibilitatea casatoriilor de acelasi sex”.) (Paragraful 74)

In plus, CEDO a respins notiuna ca ar exista un drept la casatorii homosexuale conferit de Articolul 12 al Conventiei conform caruia “barbatii si femeile ajunsi la varsta casatoriei au dreptul sa se casatoreasca si sa formeze o familie, in conformitate cu legile nationale care guverneaza exercitarea acestui drept”. Din nou, CEDO reafirma, in Paragraful 96, ca “Article 12 cannot be construed as imposing an obligation on the Contracting States to grant access to marriage to same-sex couples”. (“Articolul 12 nu poate fi interpretat sa impuna o obligatie asupra Statelor Contractante sa permita acces la casatorie cuplurilor de acelasi sex”.) Dimportiva, Articolul 12, continua Decizia CEDO, “secures the fundamental right of a man and woman to marry and to found a family”. (Articolul 12 “confera dreptul fundamental al unui barbat si al femeii sa se casatoreasca si sa formeze o familie”.)

Implicatii pentru Romania

Implicatiile acestui caz pentru Romania si tarile membre in Consiliul Europei sunt imense. In primul rind, Romania poate revizui dupa plac Articolul 48 din Constitutie sa definesca casatoria barbat-femeie. Deciziile CEDO nu ii stau in cale. In al doilea rind, CEDO reafirma ca, in absenta unui consens european privind casatoriile homosexuale, CEDO trebuie sa acorde o mare marja de apreciere Statelor Membre privind legislatiile interne in domeniul casatoriei si vietii de familie. (Paragraful 75) Intrebarea deci este: cind, sau daca, va ajunge Consiliul Europei, in timp, la “consensul” mentionat de CEDO privind casatoriile homosexuale? Cind toate cele 47 de state membre le vor legaliza? Ori jumatate dintre ele? Ori majoritatea dintre ele? Greu de spus. Decizia nu spune. Pe moment doar zece (10) state din Consiliul Europei au legalizat casatoriile homosexuale. Pina la 47 mai sunt multe si se pare ca doar putine tari europene au mai ramas care probabil le vor legaliza in urmatorii citiva ani, printre ele probabil Finlanda, si cam atit. Cert este ca odata ce CEDO decreteaza existenta un “consens” european privind dreptul la casatorii homosexuale, nicio tara din Consiliul Europei nu le va mai putea interzice.

Partea incurajatoare, insa, este ca tot mai multe tari din Europa de Est si de Sud interzic casatoriile homosexuale prin legislatie interna ori constitutie. Romania a facut-o in 2009 in noul Cod Civil. Croatia a adoptat un amendament constitutional care defineste casatoria traditionala in 2013 si Slovacia a facut la fel anul acesta. Constitutia Germaniei si ea defineste casatoria naturala si nu e de asteptat ca ea sa fie schimbata curind sa permita casatoriile homosexuale. Georgia si Macedonia pregatesc si ele amendamente constitutionale de interzicere a casatoriilor homosexuale.

Care e miza pentru Romania si miscarea pro-familie europeana? Sa prevenim atingerea acelui “consens” despre care vorbeste Decizia CEDO. Toti vecinii Romaniei definesc casatoria naturala in constitutie: Serbia, Bulgaria, Moldova, Ungaria, Slovacia, Ucraina. Cum de numai noi inca raminem o exceptie? Majoritatea covarsitoare a cetatenilor Romaniei, fara deosebire de apartenenta politica, religioasa ori etnica, doresc definirea casatoriei naturale in Constitutie. Nadajduim ca autoritatile Romaniei sa ia aminte si sa demareze actiunile necesare. Casatoria si familia sunt fundamentul societatii. Tarile care deja au legalizat casatoriile homosexuale cunosc un declin al familiei si a culturii familiei nemaintilnit inca in istorie. Iar confuzia sexuala in rindul tinerilor este in crestere. Fara casatorie si familie societatea si civilizatia pur si simplu nu pot dainui.

Interventii si terminologie

In 2013 AFR a incercat sa intervina in cazul de fata, dar fara succes. Pe de alta parte Marea Camera a permis lui Amnesty International sa intervina cu statut de amicus curiae. Amnesty International a sprijinit pozitia trans-sexualului, afirmind, gresit, ca dreptul international recunoaste un drept la nediscriminare pe baza de orientare sexuala. (Paragraful 54) Pozitia lui Amnesty International nu surprinde. De citiva ani, Amnesty International a devenit un varf de lance pentru promovarea agendei homosexuale la nivel international, criticind tarile care nu fac “progres” in acest domeniu.

Decizia ne informeaza si asupra unor termeni noi. Revolutia sexuala contemporana a divizat fiintele umane in heterosexuale si homosexuale. Mai inainte, ele erau clasificate, din perspectiva sexualitatii, tot in doua grupuri: fiinte umane cu un comportament sexual normal, si fiinte umane cu un comportament sexual anormal, printre altele pedofilia, incestul, pederastia, homosexualitatea, ori zoofilia. Asa erau clasificate fiintele umane inca in lumea clasica si in antichitate.

In 2014, revolutia transgenderista imparte fiintele umane in doua categorii aditionale diferite: trans-sexualii (adica fiintele umane care se identifica dupa sexul dobindit prin proceduri medicale), si cis-sexualii (adica fiintele umane care se identifica dupa sexul biologic dobindit la nastere) (Paragrafele 105 si 106) Asta complica si terminologia casatoriei. Daca exista casatorii heterosexuale (adica cele traditionale ori naturale), exista si “casatorii” homosexuale si “casatorii” trans-sexuale. Dupa cum se vede, confuzia continua sa se amplifice.

Decizia CEDO in cazul Hamalainen v. Finland e disponibila in engleza si franceza. Versiunea engleza poate fi citita aici: http://ift.tt/1tFcPx9

NOUTATI PRO-VITA

Felicitari colegilor de la Pro Vita care au castigat recent un caz pe linga Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Puteti citi despre actiunea lor aici: http://ift.tt/1tFcPxd

Va reamintim deasemenea ca PRO VITA filiala Bucuresti difuzeaza un buletin informativ lunar cu rezumatul activitatii sale in domeniul social-umanitar, advocacy, influentarea deciziilor, educatie si networking. PRO VITA Bucuresti este unul din membrii fondatori ai AFR si implineste in 2015 10 ani de activitate rodnica. Va puteti abona la http://ift.tt/1tFcPxf

STIRI DIN LONDRA

Bună ziua: Nu v-am scris niciodată să vă mulțumesc pentru buletinele de știri pe care mi le trimiteți. Nu știu cum am ajuns pe lista dumneavoastră dar citesc cu plăcere buletinele pe care le trimiteți. Vă mulțumesc pentru că existați și faceți munca pe care o faceți. Este o cauză vrednică. Vă mulțumesc și pentru campania de informare cu privire la candidatura lui Peter Costea, pe care să știți că l-am popularizat și am și fost să-l votez, aici, la Londra. Tangențial cu acest subiect, nu știu dacă ați pornit vreun demers de verificare a corectitudinii acestor alegeri, dar vă pot spune că pe lista care a parvenit de la secția de votare organizată în cadrul Consulatului ar trebui să existe cel puțin 2 voturi pentru Peter Costea, respectiv al meu și al soției. De asemenea, fiind ultimii, am putut vedea și numărul de votanți cu care s-a închis lista. Închei trimițându-vă o știre din presa din Irlanda. M-am bucurat să citesc despre cazul unui creștin căruia, deși a fost discriminat și i s-a încercat îngrădirea libertății de exprimare, justiția i-a dat câștig de cauză. Probabil ați citit-o deja, dar m-am gândit totuși să v-o trimit întrucât, dacă n-ați făcut-o, cred că toți avem nevoie și de astfel de vești, în contextul în care cele opuse abundă… Dacă doriți să o includeți în buletin, în extras sau parțial, vă pot ajuta și cu traducerea, eu fiind traducător autorizat. Cu stimă, A.P.

PENTRU CEI INTERESATI IN ICOANE

Doamne Ajuta! Va facem cateva oferte: 54 Icoane aplicate pe lemn pentru fiecare Duminica de peste an. Comenzi: http://ift.tt/1nvvaM9 telefon:  0751.091.505; email: icoaneortodoxe@yahoo.com http://www.icoana.net Livrare in toata Europa! Realizam si Icoane la comanda: orice model, orice dimensiune si orice tiraj. Detalii si comenzi: telefon:  0751.091.505; email: icoaneortodoxe@yahoo.com; http://www.icoana.net

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://ift.tt/1dPN2bj.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://ift.tt/1dPN2bj


Text

citind-biblia

De ce este important cititul Bibliei?

În primul rând cititul are un scop devoţional, adică este o formă de închinare, asemănător cu rugăciunea şi cântarea. Aici excelează cărţile poetice ale Bibliei în special Psalmii. Nu este vorba de a citi mecanic anumiţi psalmi, ci de a ne identifica pe noi înşine cu acele stări în care se aflau psalmiştii, cu care mergeau înaintea lui Dumnezeu.

În al doilea rând, scopul cititului este şi cel didactic. Prin lecturarea textului biblic noi asimilăm cunoştinţe despre Dumnezeu, despre lucrarea Lui şi despre planul pe care El îl desfăşoară în Univers în general şi cu omul în particular. Nu ne putem permite să ne clădim viaţa noastră de credinţă, doar pe ceea ce auzim de la alţii. În fine, în cel de al treilea rând, scopul cititului trebuie să fie şi unul evanghelic. Aşa cum noi am auzit la început Cuvântul predicat de alţii, tot aşa şi noi la rândul nostru trebuie să spunem altora despre Hristos, dar niciodată nu vom putea face acest lucru cu succes dacă nu avem mai întâi o bază scripturală solidă. Este dea dreptul ruşinos pentru un creştin evanghelic ca să nu poată răspunde unor întrebări de bază privind existenţa lui Dumnezeu, persoana şi lucrarea lui Hristos, învăţătura despre mântuire, structura Bibliei, etc.

Având în vedere aceste aspecte, prezentate doar sumar, în aceste vremuri se fac eforturi tot mai susţinute pentru încurajarea lecturii biblice, în special printre tineri, iar unele metode, aşa cum vom vedea în continuare, sunt dintre cele mai inventive şi mai surprinzătoare.

biblia scrisa cu mana

Pentru a încuraja cititul Bibliei, pastorul Edgar Barreto Antunes, de la Prima Biserică Baptistă din Nova Iguaçu (Rio de Janeiro – Brazilia),  a copiat cu mâna întreaga Biblie, în doar zece luni. Proiectul iniţial era de  a scrie 80 de capitole pe zi, astfel lucrarea să fie terminată pe parcursul unui an. Dar lui Antunes i-a plăcut atât de mult proiectul, încât a terminat cu două luni mai devreme.

Biblia scrisă de mână de către pastor a fost prezentată la standul Misiunilor Mondiale de la Convenţia Baptistă din Brazilia, care a avut loc între 24 şi 28 ianuarie 2014 în Joao Pessoa, Paraiba. „Eu nu doresc ca să ies în evidenţă. Vreau doar să-i încurajez şi pe alţii să citească Biblia mai des”, a spus pastorul care a afirmat că a citit Vechiul şi Noul Testament de 80 de ori (sursa ).

În anul 2008, în Italia, la iniţiativa Vaticanului, a fost citită Biblia în întregime şi fără întrerupere, pe parcursul a şapte zile, evenimentul fiind transmis în direct pe canalele de televiziune Rai Uno şi Rai Educational. Lectura a fost iniţiată de papa Benedicto XVI şi continuată de peste 1500 de persoane, printre care personalităţi precum actorul Roberto Benigni, fotbalistul Ricardo Kaka, episcopul ortodox Hilarion Aleyev, reprezentantul bisericii ruse în Europa, Maria Bonafede, de la biserica valdenză, şi a fost încheiată cu capitolul 22 din Apocalipsa de cardinalul Tarcisio Bertone, secretarul de stat de la Vatican.

Această campanie maraton, s-a desfăşurat pe parcursul a 139 de ore şi a fost numită „Biblia pentru zi şi pentru noapte”. „A fost vorba de un mare eveniment religios şi mediatic” conform celor de la RAI (sursa AICI).

În anul 2009, în Peru, s-a desfăşurat un eveniment publicitar cu participarea a numeroase personalităţi publice precum actori, un medic endocrinolog, artişti plastici, miss Peru, oameni de afaceri, ziarişti, vedete de televiziune, sportivi de performanţă, etc. Campania s-a numit „Citeşte Biblia” şi care a avut ca obiectiv întoarcerea la valorile creştine şi la cititul Scripturii şi a fost sprijinită de peste zece organizaţii biblice şi ecleziastice din Peru. Această cruciadă biblică, cu scopul de a promova lectura biblică, în special printre tineri, a oferit pe lângă campania publicitară, cursuri pe internet, mesaje biblice pe mobil, planuri de lectură, reflexii biblice zilnice prin e-mail şi resurse audio, video şi imprimate (sursa AICI).

Astfel de evenimente maraton, de citire a Bibliei fără întrerupere, s-au desfăşurat mai mulţi ani la rând atât în Panama cât şi în Uruguay, cu scopul de a promova lectura biblică, dar şi cu obiectivul de a stabili un record Guines, privind durata cea mai scurtă în care este citit integral textul Scripturii.

În România, în bisericile penticostale, concursul biblic Talantul în Negoţ, care este organizat de câţiva ani începând de la nivel de biserică, apoi la nivele regional şi central (mai nou şi european), nu face altceva decât de a motiva copiii şi tineretul la a citi Biblia, iar rezultatele sunt promiţătoare ba chiar surprinzătoare în acele biserici care manifestă interes şi consecvenţă pentru această lucrare. Rezultatele pe termen lung, le vom vedea peste mai mulţi ani.

Totuşi dintre toate cele enumerate până acum, nici una nu se aseamănă cu originala metodă a pastorului Elvis Breves de la biserica penticostală „Trăind în Hristos” din São Gonçalo – Brazilia. Acesta a filmat un video în care este văzut cu un cuţit şi o furculiţă pe o pagină a Bibliei pe care o rupe în bucăţi şi apoi o mănâncă, afirmând că acest Cuvânt al lui Dumnezeu este cea mai bună mâncare a zilei. „Nu mă interesează criticile. Oamenii trebuie să înţeleagă că Biblia este o carte ca şi celelalte, dar conţinutul ei este sfânt. Am şapte versiuni ale Bibliei în i Pad-ul meu dar aceasta nu înseamnă că i Pad-ul meu este sfânt”.

Pastorul Breve lucreză cu tinerii de 21 de ani şi utilizează Internetul ca şi unealtă de lucru pentru a-i învăţa adevărul Evangheliei. „Am făcut acest video şi am creat campania “#EuComoBíblia!” (eu mănânc Biblia), cu scopul de a promova lectura Cuvântului lui Dumnezeu”, a specificat Breve. (sursa AICI). (vezi video)

Beni Drădici

Sursa: http://ift.tt/1mGU2Mf


Text

SamsonAndLion_Francesco_HayezSamson s‑a abătut ca să vadă trupul mort al leului; şi, iată, în trupul mort al leului era un roi de albine şi miere. - Judecători 14.8

Cât de interesant este un roi de albine! Ele pot trăi într‑un arbore găunos, într‑o cutie de lemn sau chiar în trupul mort al unui leu. Oraşul lor nu are nici primar sau gestionar, nici consilier sau conducător politic. Deşi există o regină, ea nu dirijează politica sau destinele poporului ei. Cu toate acestea, cu greu ne‑am putea gândi la o comunitate mai productivă în toată natura. Aceste vieţuitoare sunt toate pentru una şi una pentru toate. Există o cooperare perfectă şi o unitate de acţiune.

Albinele nu cunosc gelozia sau concurenţa şi nu se luptă între ele.Bees-on-honey-photo-Free1 Ele se vor lupta totuşi cu inamicii, astfel că şi omul trebuie să se ferească de mânia lor. Sistemul lor de împărţire a îndatoririlor este cel mai bun din lume. Fiecare lucrătoare îşi cunoaşte slujba exactă şi o îndeplineşte fără a i se spune sau a i se arăta de către un superior, pentru că nu există un superior. În oraşul albinelor nu există problema şomajului.

Poate că Dumnezeu vrea ca noi să învăţăm de la aceste mici creaturi fascinante cum trebuie să funcţioneze adunările sfinţilor. Cât de strălucitoare şi de vie va fi mărturia Domnului acolo unde este o strânsă cooperare şi unitate între sfinţi; unde recunoaştem că „duşmanul este diavolul“ şi nu ceilalţi credincioşi; şi unde fiecare membru al corpului lucrează potrivit cu aptitudinile dăruite de Dumnezeu!

Spre deosebire de albine, care lucrează instinctiv, noi avem un Superior cât se poate de real şi nespus de preţios care este în noi şi printre noi spre a‑L glorifica pe Hristos şi pentru a ne călăuzi în tot adevărul.

Câtă „miere“ hrănitoare este produsă între sfinţi spre gloria lui Dumnezeu şi pentru creşterea iubirii fiecăruia atunci când ne aflăm într‑o supunere adevărată faţă de Superiorul nostru Divin!

Sursa: DOMNUL ESTE APROAPE-GBV (G. W. Steidl)