Text

casatorii_mixteVesti bune!

Pe 16 iulie Curtea Europeana a Drepturilor Omului (“CEDO”) a refuzat sa recunoasca un drept la casatorii homosexuale in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (“Conventie”). Cu sediul la Strasbourg, CEDO interpreteaza Conventia, ea fiind adoptata in 1949. Tarile care subscriu la Conventie formeaza Consiliul Europei. In prezent 47 de tari europene sunt membre in Consiliul Europei. Romania a aderat in 1993, ultima tara care a aderat fiind Montenegro in 2007.

Decizia din 16 iulie

Decizia CEDO e foarte importanta si relevanta, si deasemenea incurajatoare pentru cei care cred in, si promoveaza, casatoria si familia naturala alcatuita din barbat si femeie.

Cazul a inceput in Finlanda in iulie 2007 cind un barbat, casatorit cu o femeie din 1996, dar care se identifica ca femeie, a solicitat autoritatilor finlandeze sa-i acorde noi acte de identitate care sa-l identifice ca fiind femeie. Autoritatile i-au respins cererea. In 2009, insa, barbatul si-a schimbat sexul biologic in femeie. Din 2002 avea un copil din casatorie, dar legislatia finlandeza nu permitea, nici atunci si nici azi, casatorii intre persoane de acelasi sex. In timp, cazul a ajuns la CEDO. Pe 16 iulie Marea Camera a lui CEDO (asa numita “Grand Chamber”) a emis Decizia finala, de 17 la 3, respingind cazul.  A fost respins din mai multe motive.

In primul rind, legislatia finlandeza in vigoare institue casatoria naturala barbat-femeie. In al doilea rind, CEDO a reafirmat, asa cum deja a facut-o de mai multe ori, ca, in prezent, Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu poate fi interpretata ca impunind o obligatie asupra statelor membre sa permita casatorii intre persoane de acelasi sex. (Paragraful 71: “The Court reiterates its case-law according to which Article 8 of the Convention cannot be interpreted as imposing an obligation on Contracting States to grant same-sex couples access to marriage.”) Observind ca, la ora actuala, doar zece (10) tari din Consiliul Europei acorda homosexualilor dreptul la casatorie, CEDO deasemenea concluzioneaza ca “it cannot be said that there exists any European consensus on allowing same sex marriages”. (“Nu se poate spune ca exista vreun consens european privind permisibilitatea casatoriilor de acelasi sex”.) (Paragraful 74)

In plus, CEDO a respins notiuna ca ar exista un drept la casatorii homosexuale conferit de Articolul 12 al Conventiei conform caruia “barbatii si femeile ajunsi la varsta casatoriei au dreptul sa se casatoreasca si sa formeze o familie, in conformitate cu legile nationale care guverneaza exercitarea acestui drept”. Din nou, CEDO reafirma, in Paragraful 96, ca “Article 12 cannot be construed as imposing an obligation on the Contracting States to grant access to marriage to same-sex couples”. (“Articolul 12 nu poate fi interpretat sa impuna o obligatie asupra Statelor Contractante sa permita acces la casatorie cuplurilor de acelasi sex”.) Dimportiva, Articolul 12, continua Decizia CEDO, “secures the fundamental right of a man and woman to marry and to found a family”. (Articolul 12 “confera dreptul fundamental al unui barbat si al femeii sa se casatoreasca si sa formeze o familie”.)

Implicatii pentru Romania

Implicatiile acestui caz pentru Romania si tarile membre in Consiliul Europei sunt imense. In primul rind, Romania poate revizui dupa plac Articolul 48 din Constitutie sa definesca casatoria barbat-femeie. Deciziile CEDO nu ii stau in cale. In al doilea rind, CEDO reafirma ca, in absenta unui consens european privind casatoriile homosexuale, CEDO trebuie sa acorde o mare marja de apreciere Statelor Membre privind legislatiile interne in domeniul casatoriei si vietii de familie. (Paragraful 75) Intrebarea deci este: cind, sau daca, va ajunge Consiliul Europei, in timp, la “consensul” mentionat de CEDO privind casatoriile homosexuale? Cind toate cele 47 de state membre le vor legaliza? Ori jumatate dintre ele? Ori majoritatea dintre ele? Greu de spus. Decizia nu spune. Pe moment doar zece (10) state din Consiliul Europei au legalizat casatoriile homosexuale. Pina la 47 mai sunt multe si se pare ca doar putine tari europene au mai ramas care probabil le vor legaliza in urmatorii citiva ani, printre ele probabil Finlanda, si cam atit. Cert este ca odata ce CEDO decreteaza existenta un “consens” european privind dreptul la casatorii homosexuale, nicio tara din Consiliul Europei nu le va mai putea interzice.

Partea incurajatoare, insa, este ca tot mai multe tari din Europa de Est si de Sud interzic casatoriile homosexuale prin legislatie interna ori constitutie. Romania a facut-o in 2009 in noul Cod Civil. Croatia a adoptat un amendament constitutional care defineste casatoria traditionala in 2013 si Slovacia a facut la fel anul acesta. Constitutia Germaniei si ea defineste casatoria naturala si nu e de asteptat ca ea sa fie schimbata curind sa permita casatoriile homosexuale. Georgia si Macedonia pregatesc si ele amendamente constitutionale de interzicere a casatoriilor homosexuale.

Care e miza pentru Romania si miscarea pro-familie europeana? Sa prevenim atingerea acelui “consens” despre care vorbeste Decizia CEDO. Toti vecinii Romaniei definesc casatoria naturala in constitutie: Serbia, Bulgaria, Moldova, Ungaria, Slovacia, Ucraina. Cum de numai noi inca raminem o exceptie? Majoritatea covarsitoare a cetatenilor Romaniei, fara deosebire de apartenenta politica, religioasa ori etnica, doresc definirea casatoriei naturale in Constitutie. Nadajduim ca autoritatile Romaniei sa ia aminte si sa demareze actiunile necesare. Casatoria si familia sunt fundamentul societatii. Tarile care deja au legalizat casatoriile homosexuale cunosc un declin al familiei si a culturii familiei nemaintilnit inca in istorie. Iar confuzia sexuala in rindul tinerilor este in crestere. Fara casatorie si familie societatea si civilizatia pur si simplu nu pot dainui.

Interventii si terminologie

In 2013 AFR a incercat sa intervina in cazul de fata, dar fara succes. Pe de alta parte Marea Camera a permis lui Amnesty International sa intervina cu statut de amicus curiae. Amnesty International a sprijinit pozitia trans-sexualului, afirmind, gresit, ca dreptul international recunoaste un drept la nediscriminare pe baza de orientare sexuala. (Paragraful 54) Pozitia lui Amnesty International nu surprinde. De citiva ani, Amnesty International a devenit un varf de lance pentru promovarea agendei homosexuale la nivel international, criticind tarile care nu fac “progres” in acest domeniu.

Decizia ne informeaza si asupra unor termeni noi. Revolutia sexuala contemporana a divizat fiintele umane in heterosexuale si homosexuale. Mai inainte, ele erau clasificate, din perspectiva sexualitatii, tot in doua grupuri: fiinte umane cu un comportament sexual normal, si fiinte umane cu un comportament sexual anormal, printre altele pedofilia, incestul, pederastia, homosexualitatea, ori zoofilia. Asa erau clasificate fiintele umane inca in lumea clasica si in antichitate.

In 2014, revolutia transgenderista imparte fiintele umane in doua categorii aditionale diferite: trans-sexualii (adica fiintele umane care se identifica dupa sexul dobindit prin proceduri medicale), si cis-sexualii (adica fiintele umane care se identifica dupa sexul biologic dobindit la nastere) (Paragrafele 105 si 106) Asta complica si terminologia casatoriei. Daca exista casatorii heterosexuale (adica cele traditionale ori naturale), exista si “casatorii” homosexuale si “casatorii” trans-sexuale. Dupa cum se vede, confuzia continua sa se amplifice.

Decizia CEDO in cazul Hamalainen v. Finland e disponibila in engleza si franceza. Versiunea engleza poate fi citita aici: http://ift.tt/1tFcPx9

NOUTATI PRO-VITA

Felicitari colegilor de la Pro Vita care au castigat recent un caz pe linga Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii. Puteti citi despre actiunea lor aici: http://ift.tt/1tFcPxd

Va reamintim deasemenea ca PRO VITA filiala Bucuresti difuzeaza un buletin informativ lunar cu rezumatul activitatii sale in domeniul social-umanitar, advocacy, influentarea deciziilor, educatie si networking. PRO VITA Bucuresti este unul din membrii fondatori ai AFR si implineste in 2015 10 ani de activitate rodnica. Va puteti abona la http://ift.tt/1tFcPxf

STIRI DIN LONDRA

Bună ziua: Nu v-am scris niciodată să vă mulțumesc pentru buletinele de știri pe care mi le trimiteți. Nu știu cum am ajuns pe lista dumneavoastră dar citesc cu plăcere buletinele pe care le trimiteți. Vă mulțumesc pentru că existați și faceți munca pe care o faceți. Este o cauză vrednică. Vă mulțumesc și pentru campania de informare cu privire la candidatura lui Peter Costea, pe care să știți că l-am popularizat și am și fost să-l votez, aici, la Londra. Tangențial cu acest subiect, nu știu dacă ați pornit vreun demers de verificare a corectitudinii acestor alegeri, dar vă pot spune că pe lista care a parvenit de la secția de votare organizată în cadrul Consulatului ar trebui să existe cel puțin 2 voturi pentru Peter Costea, respectiv al meu și al soției. De asemenea, fiind ultimii, am putut vedea și numărul de votanți cu care s-a închis lista. Închei trimițându-vă o știre din presa din Irlanda. M-am bucurat să citesc despre cazul unui creștin căruia, deși a fost discriminat și i s-a încercat îngrădirea libertății de exprimare, justiția i-a dat câștig de cauză. Probabil ați citit-o deja, dar m-am gândit totuși să v-o trimit întrucât, dacă n-ați făcut-o, cred că toți avem nevoie și de astfel de vești, în contextul în care cele opuse abundă… Dacă doriți să o includeți în buletin, în extras sau parțial, vă pot ajuta și cu traducerea, eu fiind traducător autorizat. Cu stimă, A.P.

PENTRU CEI INTERESATI IN ICOANE

Doamne Ajuta! Va facem cateva oferte: 54 Icoane aplicate pe lemn pentru fiecare Duminica de peste an. Comenzi: http://ift.tt/1nvvaM9 telefon:  0751.091.505; email: icoaneortodoxe@yahoo.com http://www.icoana.net Livrare in toata Europa! Realizam si Icoane la comanda: orice model, orice dimensiune si orice tiraj. Detalii si comenzi: telefon:  0751.091.505; email: icoaneortodoxe@yahoo.com; http://www.icoana.net

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://ift.tt/1dPN2bj.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://ift.tt/1dPN2bj


Text

citind-biblia

De ce este important cititul Bibliei?

În primul rând cititul are un scop devoţional, adică este o formă de închinare, asemănător cu rugăciunea şi cântarea. Aici excelează cărţile poetice ale Bibliei în special Psalmii. Nu este vorba de a citi mecanic anumiţi psalmi, ci de a ne identifica pe noi înşine cu acele stări în care se aflau psalmiştii, cu care mergeau înaintea lui Dumnezeu.

În al doilea rând, scopul cititului este şi cel didactic. Prin lecturarea textului biblic noi asimilăm cunoştinţe despre Dumnezeu, despre lucrarea Lui şi despre planul pe care El îl desfăşoară în Univers în general şi cu omul în particular. Nu ne putem permite să ne clădim viaţa noastră de credinţă, doar pe ceea ce auzim de la alţii. În fine, în cel de al treilea rând, scopul cititului trebuie să fie şi unul evanghelic. Aşa cum noi am auzit la început Cuvântul predicat de alţii, tot aşa şi noi la rândul nostru trebuie să spunem altora despre Hristos, dar niciodată nu vom putea face acest lucru cu succes dacă nu avem mai întâi o bază scripturală solidă. Este dea dreptul ruşinos pentru un creştin evanghelic ca să nu poată răspunde unor întrebări de bază privind existenţa lui Dumnezeu, persoana şi lucrarea lui Hristos, învăţătura despre mântuire, structura Bibliei, etc.

Având în vedere aceste aspecte, prezentate doar sumar, în aceste vremuri se fac eforturi tot mai susţinute pentru încurajarea lecturii biblice, în special printre tineri, iar unele metode, aşa cum vom vedea în continuare, sunt dintre cele mai inventive şi mai surprinzătoare.

biblia scrisa cu mana

Pentru a încuraja cititul Bibliei, pastorul Edgar Barreto Antunes, de la Prima Biserică Baptistă din Nova Iguaçu (Rio de Janeiro – Brazilia),  a copiat cu mâna întreaga Biblie, în doar zece luni. Proiectul iniţial era de  a scrie 80 de capitole pe zi, astfel lucrarea să fie terminată pe parcursul unui an. Dar lui Antunes i-a plăcut atât de mult proiectul, încât a terminat cu două luni mai devreme.

Biblia scrisă de mână de către pastor a fost prezentată la standul Misiunilor Mondiale de la Convenţia Baptistă din Brazilia, care a avut loc între 24 şi 28 ianuarie 2014 în Joao Pessoa, Paraiba. „Eu nu doresc ca să ies în evidenţă. Vreau doar să-i încurajez şi pe alţii să citească Biblia mai des”, a spus pastorul care a afirmat că a citit Vechiul şi Noul Testament de 80 de ori (sursa ).

În anul 2008, în Italia, la iniţiativa Vaticanului, a fost citită Biblia în întregime şi fără întrerupere, pe parcursul a şapte zile, evenimentul fiind transmis în direct pe canalele de televiziune Rai Uno şi Rai Educational. Lectura a fost iniţiată de papa Benedicto XVI şi continuată de peste 1500 de persoane, printre care personalităţi precum actorul Roberto Benigni, fotbalistul Ricardo Kaka, episcopul ortodox Hilarion Aleyev, reprezentantul bisericii ruse în Europa, Maria Bonafede, de la biserica valdenză, şi a fost încheiată cu capitolul 22 din Apocalipsa de cardinalul Tarcisio Bertone, secretarul de stat de la Vatican.

Această campanie maraton, s-a desfăşurat pe parcursul a 139 de ore şi a fost numită „Biblia pentru zi şi pentru noapte”. „A fost vorba de un mare eveniment religios şi mediatic” conform celor de la RAI (sursa AICI).

În anul 2009, în Peru, s-a desfăşurat un eveniment publicitar cu participarea a numeroase personalităţi publice precum actori, un medic endocrinolog, artişti plastici, miss Peru, oameni de afaceri, ziarişti, vedete de televiziune, sportivi de performanţă, etc. Campania s-a numit „Citeşte Biblia” şi care a avut ca obiectiv întoarcerea la valorile creştine şi la cititul Scripturii şi a fost sprijinită de peste zece organizaţii biblice şi ecleziastice din Peru. Această cruciadă biblică, cu scopul de a promova lectura biblică, în special printre tineri, a oferit pe lângă campania publicitară, cursuri pe internet, mesaje biblice pe mobil, planuri de lectură, reflexii biblice zilnice prin e-mail şi resurse audio, video şi imprimate (sursa AICI).

Astfel de evenimente maraton, de citire a Bibliei fără întrerupere, s-au desfăşurat mai mulţi ani la rând atât în Panama cât şi în Uruguay, cu scopul de a promova lectura biblică, dar şi cu obiectivul de a stabili un record Guines, privind durata cea mai scurtă în care este citit integral textul Scripturii.

În România, în bisericile penticostale, concursul biblic Talantul în Negoţ, care este organizat de câţiva ani începând de la nivel de biserică, apoi la nivele regional şi central (mai nou şi european), nu face altceva decât de a motiva copiii şi tineretul la a citi Biblia, iar rezultatele sunt promiţătoare ba chiar surprinzătoare în acele biserici care manifestă interes şi consecvenţă pentru această lucrare. Rezultatele pe termen lung, le vom vedea peste mai mulţi ani.

Totuşi dintre toate cele enumerate până acum, nici una nu se aseamănă cu originala metodă a pastorului Elvis Breves de la biserica penticostală „Trăind în Hristos” din São Gonçalo – Brazilia. Acesta a filmat un video în care este văzut cu un cuţit şi o furculiţă pe o pagină a Bibliei pe care o rupe în bucăţi şi apoi o mănâncă, afirmând că acest Cuvânt al lui Dumnezeu este cea mai bună mâncare a zilei. „Nu mă interesează criticile. Oamenii trebuie să înţeleagă că Biblia este o carte ca şi celelalte, dar conţinutul ei este sfânt. Am şapte versiuni ale Bibliei în i Pad-ul meu dar aceasta nu înseamnă că i Pad-ul meu este sfânt”.

Pastorul Breve lucreză cu tinerii de 21 de ani şi utilizează Internetul ca şi unealtă de lucru pentru a-i învăţa adevărul Evangheliei. „Am făcut acest video şi am creat campania “#EuComoBíblia!” (eu mănânc Biblia), cu scopul de a promova lectura Cuvântului lui Dumnezeu”, a specificat Breve. (sursa AICI). (vezi video)

Beni Drădici

Sursa: http://ift.tt/1mGU2Mf


Text

SamsonAndLion_Francesco_HayezSamson s‑a abătut ca să vadă trupul mort al leului; şi, iată, în trupul mort al leului era un roi de albine şi miere. - Judecători 14.8

Cât de interesant este un roi de albine! Ele pot trăi într‑un arbore găunos, într‑o cutie de lemn sau chiar în trupul mort al unui leu. Oraşul lor nu are nici primar sau gestionar, nici consilier sau conducător politic. Deşi există o regină, ea nu dirijează politica sau destinele poporului ei. Cu toate acestea, cu greu ne‑am putea gândi la o comunitate mai productivă în toată natura. Aceste vieţuitoare sunt toate pentru una şi una pentru toate. Există o cooperare perfectă şi o unitate de acţiune.

Albinele nu cunosc gelozia sau concurenţa şi nu se luptă între ele.Bees-on-honey-photo-Free1 Ele se vor lupta totuşi cu inamicii, astfel că şi omul trebuie să se ferească de mânia lor. Sistemul lor de împărţire a îndatoririlor este cel mai bun din lume. Fiecare lucrătoare îşi cunoaşte slujba exactă şi o îndeplineşte fără a i se spune sau a i se arăta de către un superior, pentru că nu există un superior. În oraşul albinelor nu există problema şomajului.

Poate că Dumnezeu vrea ca noi să învăţăm de la aceste mici creaturi fascinante cum trebuie să funcţioneze adunările sfinţilor. Cât de strălucitoare şi de vie va fi mărturia Domnului acolo unde este o strânsă cooperare şi unitate între sfinţi; unde recunoaştem că „duşmanul este diavolul“ şi nu ceilalţi credincioşi; şi unde fiecare membru al corpului lucrează potrivit cu aptitudinile dăruite de Dumnezeu!

Spre deosebire de albine, care lucrează instinctiv, noi avem un Superior cât se poate de real şi nespus de preţios care este în noi şi printre noi spre a‑L glorifica pe Hristos şi pentru a ne călăuzi în tot adevărul.

Câtă „miere“ hrănitoare este produsă între sfinţi spre gloria lui Dumnezeu şi pentru creşterea iubirii fiecăruia atunci când ne aflăm într‑o supunere adevărată faţă de Superiorul nostru Divin!

Sursa: DOMNUL ESTE APROAPE-GBV (G. W. Steidl)


Text

1 Tes 4.3În procesul sfinţirii Dumnezeu trebuie să se ocupe de noi atât pe latura morţii, cât şi pe latura vieţii.

Latura morţii.

Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră.
Tesaloniceni 4:3 

Mulţi dintre noi petrecem aşa de mult timp în acest loc al morţii, încât avem pe noi amprenta mormântului. Întotdeauna există o bătălie aprigă înainte de sfinţire. Întotdeauna există ceva ce zvâcneşte de neplăcere in faţa cerinţelor lui Isus Cristos.

Imediat ce Duhul lui Dumnezeu începe să ne arate ce înseamnă sfinţirea, începe şi lupta: „Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte… chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

În procesul sfinţirii Duhul lui Dumnezeu mă va goli până când voi rămâne doar eu însumi – acesta este locul morţii. Sunt eu gata să fiu eu însumi şi nimic mai mult – fără prieteni, fără tată, fără frate, fără interese egoiste, ci pur şi simplu gata de moarte? Aceasta este condiţia sfinţirii.

Nu este de mirare că Isus a spus: „Nu am venit să aduc pacea, ci sabia“. Aici apare lupta şi aici cădem atât de mulţi dintre noi. Refuzăm să ne identificăm cu moartea lui Isus în acest punct. „Dar e o condiţie aşa de severă”, spunem noi, „Nu se poate ca El să vrea să fac asta!”

Domnul nostru este sever şi El vrea ca eu să fac asta. Sunt gata să ajung eu însumi nimic, să mă golesc cu hotărâre de tot ce gândesc prietenii mei despre mine, de tot ce gândesc eu despre mine şi să-I dăruiesc lui Dumnezeu persoana mea dezbrăcată de toate acestea?

Imediat ce fac aşa, El mă va sfinţi pe deplin şi viaţa mea va fi eliberată de orice altă dorinţă în afară de dorinţa după Dumnezeu.Când mă rog: „Doamne, arată-mi ce înseamnă pentru mine sfinţirea”. El îmi va arăta, înseamnă a fi făcut una cu Isus. Sfinţirea nu este ceva ce Isus Cristos pune în mine, ci este El însuşi în mine.

Latura vieţii.

Şi voi, prin El, sunteţi în Cristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi… sfinţire. 1 Corinteni 1:30

 Taina sfinţirii este că însuşirile desăvârşite ale lui Isus îmi sunt date nu treptat, ci deodată, atunci când, prin credinţă, ajung să înţeleg că Isus Cristos a fost făcut sfinţire pentru mine.

Sfinţire nu înseamnă altceva decât faptul că sfinţenia lui Isus devine a mea într-un mod vizibil. Secretul minunat al unei vieţi sfinte nu constă în a-L imita pe El, ci în a lăsa ca însuşirile desăvârşite ale lui Isus să se arate în trupul meu muritor.

Sfinţirea este „Cristos în voi“. In procesul sfinţirii îmi este dată viaţa Lui minunată; ea îmi este dată prin credinţă, ca dar suveran al harului lui Dumnezeu. Sunt pregătit ca Dumnezeu să facă sfinţirea la fel de reală în mine cum este în Cuvântul Lui? Sfinţirea înseamnă primirea în dar a calităţilor sfinte ale lui Isus Cristos. Răbdarea Lui, dragostea Lui, sfinţenia Lui, credinţa Lui, curăţia Lui şi evlavia Lui, se manifestă în şi prin fiecare suflet sfinţit. Sfinţirea nu înseamnă a lua din Isus puterea de a fi sfinţi, ci înseamnă a lua din Isus sfinţenia care s-a manifestat în El şi pe care acum El o dă în noi. Sfinţirea este un dar, nu o imitaţie. Imitaţia este cu totul altceva. In Isus Cristos se află perfecţiunea a toate; taina sfinţirii este că toate însuşirile desăvârşite ale lui Isus sunt la dispoziţia mea şi, încet, dar sigur, încep să trăiesc o viaţă de nespusă ordine, echilibru mintal şi sfinţenie. „Păziţi de puterea lui Dumnezeu.

Sursa: Totul pentru Gloria Lui de Oswald Chambers, primite prin Email


Text

imagini-periculoaseProblema trebuie privită cam așa:

A) În principiu, nu-ți dorești ceva ce nici nu ai văzut (imaginat) și care nici  nu intră în preocupările tale.

B) Fără a-ți trezi imaginația,  instinctele, sentimentele, dorințele –  lucrul acela nu te preocupă peste normal decât în limite naturale (în speță, chestiunea sexualității).

În mod normal se crede că un părinte știe cum e bine să-și crească copilul. Ce e bine pentru el, și ce anume e periculos  și rău pentru el. Iar când va fi și el, la rândul său părinte, atunci va ști ce și cum să facă.

Însă  trăim s-o vedem  și pe asta: bunul simț s-a pierdut tot mai mult, asta odată cu evoluția societății în direcția în care ea merge azi. Pe de altă parte, nu mai avem timp și nici pârghiile necesare: Dumnezeu cu mila!

S-a ajuns aici deoarece cu toții suntem bombardați negativ de dimineața până seara în toate mediile și împrejurările în care ne învârtim. Trivialul și promiscuitatea s-a instalat și avansează fără bariere mai peste tot. Aproape că nu mai ai cum s-o stăvilești din calea ta și a copiilor tăi.

Astfel, așa cum muzica (și textele ei) de orice fel ne bântuie urechile, și imaginile pornografice ne bombardează ochii din toate direcțiile ori unde ne-am învârti. E greu, foarte greu de a găsi un culoar sigur pe unde să treci fără astfel de probleme. Nici chiar în biserici nu te afli absolut în siguranță  de orice pericol de acest fel.

Sunt scăpate din mâini hățurile moralei, iar conștiința nu mai are limpeziea de care are nevoie. Liberalismul își trăiește vremea apogeului său din moment ce produce multe explozii cu efect întârziat. Și aproape zilnic se regăsesc în deciziile țărilor occidetale și ale forurilor U.E.. Căci se promovează un astfel de liberalism care corupe justiția și manipulează legile și omenirea. Se văd în legiferările recente  privind derogările imorale la căsătoriile Gay; promovarea femeii ca preot în biserică; promovarea ideii de egalitate de șanse ale celor imorali; abuzului sexual asupra minorilor; legalizarea pedofiliei; eliminarea sexului mascili/feminin și a definirii familiei în sens natural și moral etc.

Toate aceste direcții și “realizări” imorale, calea spre care se îndreaptă legile și societatea țărilor occidentale, toate au ca izvor și consecință asaltul pornografiei (și a imoralității în general, conjugat cu lipsa afirmării masive a unui creștinism autentic, care să-și trăiască viața și implicarea determinantă în societate) asupra oamenilor săi de toate vârstele, de la copii de câțiva ani la bunicii de o sută de ani!

Mulţime de oameni consideră că privirea unor materiale cu caracter indecent și imoral, ar fi  „binevenită” și deloc periculoasă, cel puțin pentru oamenii maturi, cu discernământ. Însă, pericolul indecenţei și imoralităţii pornografiei asupra societăţii este mare, cu mare impact și cu consecințe catastrofale.

Însăși definiția  dată de DEX-ul cuvântului pornografiespune destule pentru cine vrea să ia seama:

1) interpretare obscenă și imorală  a problemelor legate de sex. 2) lucrare pretins artistică (scriere, desen, pictură, fotografie etc.), care prezintă scene obscene destinate a fi comunicate publicului. 3) faptă sau vorbă obscenă.”

Nimeni nu o poate defini altfel decum este, pornografia este un lucru imoral şi obscen. Însă,  pe de altă parte, pornografia este definită și urmărită și promovată în reviste, cărți, filme, TV, deoarecepornografia este  „descrierea sau înfăţişarea activităţii sexuale sau a organelor sexuale în vederea realizării de câştiguri financiare ”.

Afișarea abominabilă a pornografiei cu timpul a ajuns să fie de nelipsit din orice activitate media (prin imagini sau vorbe). Și ast[zi ea reprezintă o întregă industrie economică ce cuprinde reviste şi romane pornografice, cinematografe cu filme porno, barurile streaptease, „liniile erotice” şi pornografia de tot felul de pe computer-internet.

De ce este pornografia periculoasă?

1. Pogresează și dă dependenţă. Consumatorii se întorc tot timpul la sursă dorind tot mai mult și tot mai multe. Foarte puţini realizeză că se otrăvesc încetul cu încetul, când se uită la emisiuni televizate în care sunt şi nişte fete frumoase dansând, dar care devin din ce în ce mai dezbrăcate. Acest lucru se poate observa şi în emisiuni care par „inofensive ”  ca „Surprize surprize”, „Dănuţ SRL”,  „Teo” etc. La început, de la început emisiunele par să fie distractive, poate chiar caritabile, dar și prin faptul că doresc să crească audienţa,  prezentatorii vin îmbrăcați indecent și ostentativ afișând și promovând o imoralitate pe alocuri voalată, dar deșănțată.

familia BundyPoate ați observat cum copiii se întorc și pun în reluare imagini care îi fac să râdă, dar și acestea, cel mai adesea, sunt imorale. Ori încotro te învârți imoralitatea e la ea acasă și, vrând-nevrând creează dependența. Asta dacă ne gândim de pildă la serialul TV de comedie “Familia Bundy”.

Dacă nu ar fi avut ocazia să guste din această educație și divertisment imoral și și-ar mai fi dorit cu tot dinadismul asta. Dar au apărut și alte seriale pentru coipii și tineri care le trezesc interesul sexual și imoral și care dă dependența. Iar copiii, abia aştepta să plece părinţii de acasă, ca să poată privi filme obscene, sau să acceseze internetul cu lucruri și mai imorale. Nu va vedea nimeni!! Nu va putea nimeni să-l acuze. Doar n-a făcut ceva rău nimănui,  nu-i așa? Ba da, lor însăși, familiei și societății. Timpul și energia, pe de altă parte, ar trebui să creeze acele dependențe bune: a citi și a învăța ceea ce e bine pentru vârsta lor. Cărți educative care să-i îndrepte și să-i crească în chip moral, cu rușine, cu sfială, cu bun simț, pentru a promova cu ușurință etapele  școlare și a-și clădi un viitor cu o perspectivă bună, iar la vremea potrivită să aibă un job și o căsătorie care să le facă cinste și care să le aducă bunăstarea și fericirea.

  • Adevarat, adevarat va spun”, le-a răspuns Isus, “că oricine trăieste in păcat este rob al păcatului. (Ioan.8:34)
  • dacă Fiul [Hristos] vă va face liberi, liberi veți fi într-adevar. (Ioan.8:36)

În mod natural, omul este născut în păcat (păcătos) și el dorește și promovează păcatul, imoralitatea, pornografia. El nu se poate elibera singur, căci îi  place, și practic nici nu dorește să se elibereze din lanțurile păcatului pornografiei. Și pentru că conștiința sa a ajuns să fie pervertită.

Însă, numai dacă primim lumina  trimisă de Dumnezeu și  cercetarea Duhului  în inimă și conștiință, și dacă singuri cântărim care e situația, dacă singuri șiîn mod conștint alegem între bine și rău, alegem sfatul luminii și moralitatea, și asta apelelând la ajutorul lui Dumnezeu,  singurul care ne va putea da biruința, vom putea să scăpăm de imoralitate.

  • Când strigă un nenorocit, Domnul aude și-l scapă din toate necazurile lui. (Ps.34:6) Dacă te vezi nenorocit în stare în care te afli, și apelezi cu sinceritate la Dumnezeu, El te ajută cum a promis. Căci El nu e om care să mintă.
  • Dumnezeu nu este un om ca să mintă, nici un fiu al omului, ca să-I pară rău. Ce a spus, oare nu va face? Ce a făgăduit, oare nu va împlini? (Num.23:19  și Tit 1:2)

2) Amplificare și extindere. Cu timpul nu mai ajung să primească aceeaşi descărcare sexulă. Cineva a numit aceasta „teoria insuficienţei  continue”. Va căuta ceva care va putea să-l satisfacă. Ceva mai puternic, un “drog” mai puternic, tot mai puternic. Nu se va mulţumi cu ceea ce are.

În Biblie păcatul este asemănat cu aluatul: „Nu vă lăudaţi bine. Nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată plămădeala? Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sînteţi, fără aluat; căci Hristos, Paştele noastre, a fost jertfit.Să prăznuim dar praznicul nu cu un aluat vechi, nici cu un aluat de răutate şi viclenie, ci cu azimele curăţiei şi adevărului.”  (1 Corinteni 5:6-8)

Păcatul dacă nu este oprit, va ajunge să dospească şi să crească tot mai mult. Mulţi dependenţi de pornografie doresc să privească filme în care sexul este codimentat cu violenţă și alte aberații de neimaginat și lucruri scârboase…

3) Creează insensibilitate și o conştiinţa alterată 

Au o tendinţă crescândă de a imita fizic comportamentele ilustrate de materialele pornografice [inclunzând promiscuitatea exagerată, exhibiţionismul, sexul în grup, obsesia sexuală, frecventarea saloanelor de masaj și ale celor de “înfrumusețare” (deși nimic nu e mai frumos așa cum l-a lăsat Dumnezeu), întreţinerea relaţiilor cu minorii, violul şi provocarea durerii în timpul actului sexual].

Cu timpul, pe unii îi pate conduce la patologii sexuale;  2 din 5 bărbaţi au afirmat că au vrut să încerce câteva dintre comportamentele sexuale pe care le-au văzut în materialele pornografice .. iar 1 dun 4 chiar au experimentat unele lucruri pe care le-au văzut în materialele pornografice.

Apostolului Pavel însă are acest îndemn: „Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvîrşit afară din trup; dar cine curveşte, păcătuieşte împotriva trupului său.” (1 Corinteni 6:18)

Deviaţiile cele mai puternice apar la subiecţii expuşi de la o vârstă foarte mică. În prima etapă a expunerii la pornografie, durata expunerii a fost legată în mod semnificativ de voinţa de angajare în relaţiile sexuale în grup, de frecvenţa contactelor homosexuale şi de deviaţii sexuale grave; şi mai există moda și dorința  (atât pentru partenerii heterosexuali, cât şi pentru cei exclusiv homosexuali) de vârsta liceului să vină în contact cu materialele pornografice.

O mare răspundere au cei care ajung să îndemne tinerii să ia  parte la plăcerile lor, căci Scriptura vorbeşte despre o pedeapsă care este pregătită şi lor.

Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adîncul mării.” (Matei 18:6)

4) Lasă amintiri nedorite 

Expunerea la stimulii pornografici poate avea ca rezultat păstrarea unor amintiri vii cu imagini sau experienţe trăite care pot ieşi la suprafaţă în cele mai neaşteptate momente. Tocmai  acele amintiri (imagini, experiențe) creează și dependența.

Epinefrina (un hormon) este secretată atunci când persoana care este dependentă de pornografie se complace în acest obicei.Astfel, mintea celui dependent este poluată de imagini explicit sexuale. Nu degeaba înţeleptul Solomon a zis:

Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.”  (Proverbele lui Solomon 4: 23)

5) Duce la o lipsă de respect pentru femei 

Bărbaţii încep să le privească pe femei ca pe nişte jucării sexuale nesătule; bărbaţii devin agresivi faţă de femei, bărbaţii încep să considere că violul nu este decât o ofensă banală – închipuindu-și (greșit) că pe undeva femeile (în taină) tocmai așa ceva își doresc (contact imoral).

În cazul în care bărbatul este expus violenţei pornografice (mutilări, violuri, crime sexuale, etc.) el va deveni insensibil la violenţă şi îi determină să banalizeze violul, astfel că,  pornografia dă naştere la violatori!

6) Duce la aşteptări nerealiste

Indivizii care se ocupă de pornografie au în general aşteptări nerealiste, atât în privinţa înfăţişării, cât şi a comportamentului partenerelor lor.  Bărbatul care a consumat în mod repetat poze cu femei goale, poate să nu mai fie capabil să aprecieze frumuseţea neretuşată a formelor soţiei sale indeferent cât de atractivă este aceasta.

Contactul cu pornografia poate stârni totodată aşteptări nerealiste legate de performanţele sexuale. El va aştepta de la soţia sa acelaşi comportament ca şi de la personajele din filme.

Momentele neregizate de intimitate dintre soţi reproduc rar scene dintr-un film sau dintr-o revistă, iar rezistenţa şi performanţele partenerilor legitimi par să nu se ridice la nivelul promovat de pornofrafia vizionată. În plus, o  persoană care se complace în pornografie poate avea parte de frustrări încercând să-i convingă pe alţii să reproducă sau să atingă performanţele din scenele şi experienţele prezentate în materialele pornografice.

 Cum să lupţi cu pornografia?

A) Alege la ce te uiţi, ce citești și ce filme sau emisiuni vizionezi, cu mut discernământ. Dacă te-ai uitat în trecut, ia o decizie astăzi, să n-o mai faci deloc în viitor; deoarece imaginile imorale care le avem în creier sunt procesate  şi vei ajunge să ai nişte amintiri de care nu vei putea să scapi.

Schimbă canalul la televizor imediat când apare o scenă cu caracter imoral. Nu gusta nimic din astfel de imagini, fugi de poftele lor. Astfel nu vei fi nevoit să-ţi stăpâneşti gândurile,  iar bătălia de la nivelul minţii va fi mai uşor de câştigat.

Alege să nu te uiţi după fete, după băieți:

  •  Vă rog fierbinte, fiice ale Ierusalimului: nu stârniţi, nu treziţi dragostea până nu vine ea. (C.Cînt 8:4)
  • îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele. (Romani 13:14)

Iar când discuţi cu fetele, alege locuri comune cu prezența și a altor persoane, evitând flirtul, conversația ușoară lipsită de profunzime, senzuală etc.

B) Puterea de care ai nevoie o vei putea primi numai de la Dumnezeu: a) citirea Bibliei pentru meditare-întărire; b) rugăciunea – mărturisirea păcatului pornografiei, lipsa de putere personală (voință, ascultare, credință) și cerându-i cu sinceritate iertarea și ajutorul de a te scăpa din lanțul și cursa celui rău; c)mulțumirea – nu uita  de a-L lăuda și a-i mulțumi Domnului pentru iertare și ajutor, în zilele următoare. Domnul să ne dea alte preocupări și putere de-a lucra și umbla după voia Sa.

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.”  (1 Ioan 1:9)

Cum să-ți protejezi copii de pornografie?

Dacă cu adevărat realizezi pericolul pornografiei, atunci vei fi foarte atent cu televizorul; cu laptopul-calculatorul; tableta; celularul. Copiii trebuie îndrumați, controlați și restricționați.

Vizionați împreună emisiuni, filme educative, creștine etc

Nu lăsa televizorul în camera copiilor; nici aparaturi electronice în care pot accesa lucruri imorale.

Dacă aveţi calculator  în casă, trebuie să ştii ce informaţii ţin  și accesează copiii familiei tale. Un părinte mi-a zis că nu poate să se uite în calculator, deoarece copilul i-a pus parolă. Cred că  un părinte responsabil  va reuși să rezolve problema cât mai eficient, cu simț de răspundere, impunându-și punctul de vedere cu mult tact.

Cel mai greu pentru părinţi este să aibă grijă cu prietenii copilului și să ia măsurile de cuviință pentru a-i proteja de eventualele îndemnuri imorale ale acestora.

Dacă eşti fată, evită prieteniile sau pretendent partener pe cineva care acceptă pornografia ca normalitate sau este obsedat de ea. Asta (dacă nu suntem deja lămuriți dn cele scrise mai sus) deoarce un astfel de om are inima murdară, e dependent de pornografie, nu este liber de lumea imaginilor și ale dorințelor nesatisfăcute niciodată pe deplin (decât numai când se predă cu pocăință în mâna Domnului, singurul care poate da eliberarea.

După cum în lume (dar și în lumea creștină) sunt alcoolici, drogați etc, fii sigur că există și dependenți de pornografie. Un tratament medical e necesar,  însă nu dă totdeauna rezultatele dorite.

Numai intrarea într-o relație de Tată-fiu, cu Dumnezeu, prin Isus Hristos cel răstignit pentru imoralitatea noastră,  dă sorți de izbândă, printr-o abandonare în mâna lui Dumnezeu.

Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8:32)

Dumnezeu să ne ajute să putem înfrunta imoralitatea, ținând-o cât mai departe de noi, răstingnindu-ne firea păcătoasă.

Sursa inspirativă: http://ift.tt/WxAPHJ


Text

faith.jpgCalea credinţei nu este o cale nouă: ea este tot atît de veche ca adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Deşi împrejurările se schimbă într­una şi deşi părerile şi năzuinţele sînt nestatornice ca vînturile schimbătoare, totuşi adevărul lui Dumnezeu odată dat sfinţilor Săi, rămîne acelaşi neschimbat, întreg şi vrednic de încredere.

„Aşa vorbeşte Domnul: „Staţi în drumuri, uitaţi-vă şi întrebaţi care sînt cărările cele vechi, care este calea cea bună: umblaţi pe ea…” - Ieremia 6:16

Domnul putea să ceară lui Israel să stea şi să observe şi să întrebe cărările vechi, căci Israel s-a abătut de la ele şi şi-a ales cărări nesigure şi strîmbe umblînd într-o totală dezorientare. Cărările vechi nu erau numai acelea a părinţilor şi străbunicilor lor, ci acelea stabilite în lege cînd Israel a ieşit la început din Egipt, dar pe care ei le-au călcat şi le-au înlocuit chiar cu urîciuni satanice de tot felul, idolatre, care plăceau firii, căci nu îi oboseau cu cerinţele dreptăţii şi sfinţeniei lui Dumnezeu.

Biserica este bîntuită astăzi de glasuri şi învăţături care chipurile, încearcă să îmbunătăţască falimentul ei prin introducerea de soluţii noi, dar ele de fapt sînt tot atît de vechi ca şi minciuna lui Satan din Eden.

Răspunsul este simplu: să întrebăm mai de grabă în mod cinstit, de cărările, acelea introduse de Domnul Isus şi apostolii Lui, la începutul Bisericii. Evangheliile şi Epistolele ne procură o deplină înţelegere şi învăţătură cu privire la calea pe care Dumnezeu a stabilit-o pentru poporul Său dealungul acestei întregi dispensaţiuni a Harului.

Să căutăm adevărul cu toată inima în izvorul curat al adevărului Cuvîntului lui Dumnezeu. Aici, şi numai aici, vom găsi siguranţă şi stabilitate Har şi pace, prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hris­tos.

“Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui”  - 2 Petru 1:2-3.

Inimile noastre sînt mici şi foarte înguste. Ce le-ar putea lărgi altceva decît comunicarea pe care ne-o face Dumnezeu cu privire la gîndurile Sale, cînd ne descoperă ce este în inima Sa, ca să ne facă să cunoaştem tot ce depăşeşte orice cunoştinţă. Căci dacă aceste gînduri ale lui Dumnezeu n-ar trece peste priceperea noastră, Dumnezeu n-ar mai fi Dumnezeu. Sîntem însă astfel introduşi în infinit prin Duhul Său. Nu pot să le măsor cu mintea mea, nu pot să le ating limitele, dar sînt în ele şi mulţumesc lui Dumnezeu, n-am să ies niciodată din ele.

Sursa: Mana de dimineață, primită prin Email


Text

confusion1by Marinel Blaj

Un articol-replică scris de un bun prieten m-a stârnit să scriu rândurile de faţă. Articolul se voia nu atât o replică, cât mai degrabă o completare la un alt articol scris pe acest blog.

Mi-am amintit, citind postarea lui Răsvan, o mulţime de lucruri.
Psalmul 119:9 îmi stăruia însă în minte:
„Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău.”

Ca să-mi fie mai bine înţeles demersul acestor articole despre şi pentru tineri, am să vă povestesc trei (doar trei!) întâmplări din tinereţea mea. Veţi constata (sper!) nu doar că n-am fost deloc „uşă de biserică” în tinereţe, dar şi că pot înţelege mult mai bine şi mai uşor o mare parte din ceea ce constituie teribilismul aproape inevitabil al unei vârste.

După renunţarea la liceul militar (Câmpulung Moldovenesc), din cauza unei hepatite recidivate, şi pierderea unui an de şcoală, mi-am reluat studiile liceale la liceul de cultură generală din Buşteni, Prahova (familia mea se mutase în Sinaia în timp ce eram eu „sub armele liceale”, apoi în Buşteni). O clarificare: nu mă pasiona cariera militară când am decis să merg la liceul militar. Nu sunt făcut pentru… disciplină! Planul meu era puţin mai „complex.” Îmi făcusem bine calculele: liceul militar, apoi institutul militar de marină, grad, transfer la marina comercială şi… mare-i lumea! Eh, era planul meu, nu al Domnului! N-a ţinut „şmecheria”! În fine…

Am nimerit în acel liceu din Buşteni în cea mai ciudată clasă posibilă. Cea mai indisciplinată, dar din 30 de elevi câţi am fost, 28 au intrat la facultate „din prima.” N-a intrat un coleg care a făcut o pancreatită în ultima vacanţă şi subsemnatul care n-am primit recomandarea UTC-ului (nu voiam decât la filozofie sau filologie). Deh, chestie de „origine nesănătoasă”; toţi ai mei erau descendenţi de burghezi, cu dosare serioase la comunişti. Singura facultate la care puteam să dau examen era cea de petrol şi gaze! Dacă aş fi ştiut atunci, în ’73 ce urma să însemne Petrom, Eon, petrol, gaze…

Am renunţat. Mi-am spus că, în fond, nu hârtiile contează! Evident, mă înşelam. Orgoliu. Mândria tinereţii. Caracterul rebel.

Dar nu despre asta vreau să scriu.

Învăţasem de la mama mea să dactilografiez suficient de bine, astfel că, după o inspecţie şcolară „de la judeţ”, care avusese sub lupă chiar faimoasa clasă din care cu onor făceam parte (era să spun „gaşcă”, şi nu greşeam!), întrucât secretara liceului era în concediu de naştere, am fost chemat să dactilografiez raportul inspectorului. Am să vă redau doar una dintre concluziile din acel raport: „Este inadmisibil să constat aşa ceva, dar rămân la convingerea că clasa a XI-a B, diriginte… , este CEA MAI TEMBELĂ CLASĂ DIN BALCANI…”. Era o concluzie ce încheia un şir lung de constatări ale unui inspector care asistase, între altele, şi la un „chiul total” – eram atât de uniţi în prostiile noastre încât nu era o problemă să chiulim absolut toţi când hotăram aşa ceva. O biată inspecţie nu ne putea speria, căci gândeam noi „doar n-o să exmatriculeze o clasă întreagă!”

Aceasta este primul lucru despre care am vrut să vă scriu…

Tot în clasa a XI-a îmi făcusem rost de o adeverinţă medicală „grea de tot.” Îmi amintesc doar că scria ceva acolo despre encefalopatie sau encefalită, dar ceea ce era important era că la recomandări scria negru pe alb (mă rog, albastru pe alb!) că nu am voie să mă tund o perioadă (nu-mi amintesc exact cât!) decât cu acordul medicului! Deh, ajunsese şi la noi moda hippie şi urmările curentului power-flower

În fine, cu excepţia unui profesor, toţi ceilalţi „înghiţiseră” minciuna mea. Unii chiar mă compătimeau! Aşa că purtam părul lung într-o vreme în care asta era ofensă adusă civilizaţiei! Bineînţeles, nu eram chiar prost să mă afişez peste tot aşa! N-aveam chef să scot hârtia aceea mereu la verificat. Umblam cu părul prins în tot felul de agrafe şi îl lăsam liber doar… ca să impresionez pe când cântam la Casa de cultură Sinaia (fostul Casino). Dar, cum spuneam, un singur profesor n-a vrut să ţină cont de acea adeverinţă. Culmea, un arădean de-al meu. Îl chema Taloş şi era profesorul de sport. Ce a făcut? Mi-a spus limpede că la el, la ora de sport, apar doar tuns regulamentar. Degeaba am făcut eu scandal. Profesorul o ţinea pe a lui. Drept pentru care m-am trezit la încheierea anului că nu aveam nici o notă la sport. Cum nu exista corigenţă la sport, ar fi trebuit să rămân repetent! Nu asta era însă intenţia profesorului. El voia să-mi dea o lecţie privind costul minciunii. Aşa că, fără să ştiu eu, se înţelesese cu conducerea liceului să mă examineze… în vacanţa de vară şi să-mi încheie după aceea mediile. Consecinţa? În timp ce colegii mei erau în vacanţă la mare, la bunici sau te miri pe unde, Marinel Blaj sărea ca o capră la groapa cu nisip, alerga ca bezmeticul ca să scoată baremul la nu-ştiu-câte ture de teren şi alte activităţi… relaxante, programate în aşa fel încât din toată vacanţa mi-a mai rămas doar aproximativ o lună liberă! „Scump, dom’le, scump!”, cum zicea o reclamă!

Cea de-a treia întâmplare l-aş putea numi „momentul trezirii.” Nu mai e nimic amuzant în ea. E întâmplarea tragică ce avea să-mi deschidă ochii şi să mă înveţe că viaţa nu este un joc de calculator din genul acela în care ştii că „mai am trei vieţi”, că Dumnezeu are îndelungă răbdare, dar că ea nu este infinită. Eram încă tânăr. Abia împlinisem 31 de ani. Nu de multă vreme căsătorit. Nu vreau să reiau istorisirea acelei tragedii. Ea poate fi citită AICI. Ceea ce vreau să spun este o constatare: da, Răsvan, ai dreptate, „pe tineri nu-i păcăleşti nici cu muzică, nici cu dans, nici cu majorete, nici cu băieţi macho”! Ştii de ce? Fiindcă majoritatea dintre ei se păcălesc singuri. Iar noi, cei maturi, în loc să-i ajutăm, cu dragoste, să înţeleagă că „nu tot ce zboară se mănâncă” dar că e posibil ca „tot ce se mănâncă, poate să zboare”, profităm de multe ori de elanul lor, de bunăvoinţa lor de cele mai multe ori naivă, de dorinţa lor de nou, de schimbare…

Între tinerii cu care relaţionez am parte de atitudini de tot felul. Unii sunt dispuşi să înveţe. Alţii vor să… mă înveţe. Unora le pot da sfaturi. Alţii, dacă le dau, se enervează. Şi dacă o fac „învelind” acel sfat într-o glumă, ca să nu apară ofensator, recurg la ce ştiu mai bine în epoca aceasta a informaţiei: delete!

Şi noi, la vârsta lor, am crezut că reinventăm lumea. Ei s-ar putea chiar să reuşească. Cu o singură condiţie! Ca din ea să nu dispară adevăratul Dumnezeu, înlocuindu-L cu acel „Jesus” cu care pot să ies… la o bere!

E frumoasă muzica? Dar şi ea poate fi la fel cu un cuţit, cu care poţi tăia o felie de pâine ca să-ţi alini foamea sau pe care îl poţi folosi ca să iei o viaţă!

Constat însă, cu durere, că sub motivarea că „numai aşa îi mai aduci pe tineri la Cristos”, cum îmi spunea un… păstor, mulţi oameni maturi nu-şi dau seama că vor reuşi să-i ducă pe tineri la… o bere, dar vor avea supriza să nu-L găsească pe Isus acolo. În schimb, sigur vor găsi o… notă de plată!

„Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău.”

După Cuvântul Lui. Nu după interpretarea dată de alţii… Altfel…

Sursa: http://ift.tt/1wMkcD0

confusion


Text

George MuellerDumnezeu caută bărbaţi şi femei ale căror inimi sunt îndreptate spre El şi care se vor încrede mereu în El orice ar dori El să facă cu vieţile lor.

Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui.2 Cronici 16:9

Dumnezeu este gata şi doreşte să lucreze cu mai multă putere ca altă dată prin poporul Său, şi ceasul secolelor bate ora 11. Lumea priveşte şi aşteaptă să vadă ce poate face Dumnezeu într-o viaţă dedicată Lui.

Şi nu numai lumea aşteaptă, ci Dumnezeu Însuşi aşteaptă să vadă cine va fi cel mai devotat om care a trăit vreodată: dornic să fie nimic, pentru ca Hristos să poată fi totul; acceptând în totalitate scopurile lui Dumnezeu ca fiind ale lui; primind smerenia, credinţa, dragostea şi puterea lui Hristos, dar neîmpiedicând niciodată planul lui Dumnezeu, ci lăsându-L întotdeauna să-Şi continue lucrarea Sa minunată.

Nu există nici o limită la ceea ce Dumnezeu poate să facă prin tine, cu condiţia ca să nu cauţi gloria ta personală.

George Mueller (1805–1898), la mai mult de 90 de ani, când s-a adresat unor slujitori şi altor lucrători creştini, a spus:

„Eu m-am întors la Dumnezeu în noiembrie 1825, dar n-am ajuns să-mi predau toată inima decât după patru ani, în iulie 1829. Atunci am realizat că dragostea mea faţă de bani, renume, poziţie, putere şi plăceri lumeşti s-a dus. Dumnezeu, şi numai El, a devenit totul meu în toate. În El am găsit tot ce aveam nevoie, şi nu-mi mai doream nimic altceva. Prin harul lui Dumnezeu, înţelegerea suficienţei Lui a rămas până în ziua aceasta, făcând din mine un om foarte fericit. Aceasta m-a făcut să mă intereseze numai lucrurile lui Dumnezeu. Şi astfel, dragi credincioşi, vă întreb cu toată dragostea, v-aţi predat toată inima lui Dumnezeu, sau este ceva în viaţa voastră la care refuzaţi să renunţaţi, în ciuda chemării lui Dumnezeu?

Înainte de momentul în care mi-am predat viaţa, citeam puţin din Scripturi, dar preferam alte cărţi. Dar din momentul acela, adevărul pe care El mi l-a revelat despre Sine Însuşi a devenit o binecuvântare inexprimabilă. Acum pot să spun cu onestitate din adâncul inimii că Dumnezeu este o Fiinţă infinit de minunată. Vă rog, să nu fiţi mulţumiţi niciodată până nu veţi putea spune şi voi din lăuntrul sufletului vostru: «Dumnezeu este o Fiinţă infinit de minunată!»“

Rugăciunea mea astăzi este ca Dumnezeu să mă facă un creştin extraordinar. (George Whitefield)

Sursa: Îzvoare în deșert, primit prin Email